Prevederile proiectului de lege privind instituirea stării de alertă

Guvernul a adoptat, în ședința de luni, proiectul de lege privind instituirea stării de alertă.

Documentul va fi trimis pPrlamentului pentru supunerea la vot. 

Șeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a spus că actul normativ conține în mare parte elemente reglementate în momentul în care a fost instituită starea de urgență.

Între altele, masca devine obligatorie în spațiile publice închise, în mijloace de transport în comun și la locul de muncă. Se vor putea face angajări în domeniul medical fără concurs, la fel și în instituțiile publice. Autoritățile pot plafona prețurile la medicamente, insecticide, dispozitive medicale, materiale sanitare pe perioada stării de alertă.

Capitolul I – Dispoziții generale

 Art.1 – (1) Prezenta lege are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condițiile legii, în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare și, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viață, la integritate fizică și la ocrotirea sănătății, inclusiv prin restrângerea exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.

(2) Măsurile prevăzute de prezenta lege se pot aplica, după caz, și în cazul stării de alertă declarate în condițiile legii, pentru prevenirea și combaterea unor alte pandemii, epidemii sau epizootii.

Art.2 – Măsurile instituite de prezenta lege includ restrângeri temporare și, după caz, graduale, ale exercițiului liberei circulații, libertății întrunirilor, dreptului la muncă, libertății economice, dreptului la învățătură, dreptului la viață intimă, familială și privată, dreptului la grevă, precum și ale exercițiului altor drepturi și libertăți fundamentale.

Capitolul II – Măsuri sectoriale

Secțiunea 1 – Domeniul economic

Art.3 – Pe durata stării de alertă se poate suspenda activitatea de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât și la terasele din exteriorul acestora. Este permisă organizarea activităților de preparare a hranei cât și de comercializare a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, care nu presupun rămânerea clienților în spațiile destinate acestui scop, precum cele de tip „drive-in” și „room-service”, livrare la client, take-away.

Art.4 – (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor și serviciilor în centrele comerciale în care își desfășoară activitatea mai mulți operatori economici.

(2) Prin excepție de la alin.(1) sunt permise următoarele activități comerciale:

1. a) vânzarea produselor electronice și electrocasnice, doar dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliul/sediul cumpărătorului;
2. b) activitatea desfășurată de operatorii economici din cadrul centrelor comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei și este întreruptă comunicarea cu restul complexului;
3. c) activitatea desfășurată de către magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curățătorii de haine și centrele de îngrijire personală, precum și vânzarea produselor și serviciilor de optică medicală.

(3) Personalul care desfășoară activitățile prevăzute la alin.(2) are obligația de a purta în permanență mască ce va fi schimbată la un interval de cel mult 4 ore, iar operatorul economic va asigura măști pentru aceștia, precum și soluții de dezinfecție a mâinilor în zona de acces în incintă.

Secțiunea a 2-a Domeniul sănătăţii

Art.5 – Pe durata stării de alertă Ministerul Sănătăţii coordonează organizarea şi funcţionarea tuturor unităţilor sanitare din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi exercită inclusiv atribuţia de numire, suspendare şi eliberare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere în cadrul acestor unităţi.

Art.6 – Pe durata stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătății și unităţilor aflate în subordinea, coordonarea și sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcțiile publice de execuție si conducere, pot fi ocupate și de către personal contractual, fără organizarea concursului, dacă durata angajării nu depășește perioada stării de alertă.

Art.7 – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu, pot fi suspendate din funcţii, persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii și din unităţile cu personalitate juridică aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, precum şi din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul asistenţei şi protecţiei sociale, indiferent de statutul lor.

(2) Pe durata stării de alertă pot ocupa temporar funcțiile vacantate potrivit alin.(1), si persoanele care nu au calitatea de funcționari publici.

Art.8 –  Pe durata stării de alertă în scopul limitării răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS-CoV-2 în rândul populației, se instituie:

1. a) obligativitatea purtării măștii de protecției în spațiile publice închise, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă;
2. b) obligativitatea organizării activității, de către instituțiile și autoritățile publice, precum și de către toți operatorii economici astfel încât să fie asigurat triajul epidemiologic, pentru întregul personal propriu, precum și dezinfectarea obligatorie a mâinilor înaintea intrării în serviciu.

Art.9 – Pe durata stării de alertă se pot plafona prețurile la medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectanți, insecticide, dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive, materiale sanitare si echipamente de protectie, aparatură medicală, în condițiile art. 4 alin.(3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Art.10 – Pe durata stării de alertă, prin ordin al ministrului sănătății, se stabilesc normele generale de funcționare ale furnizorilor de servicii medicale pe tipuri de specialități, indiferent de natura furnizorului.

Secțiunea a 3-a – Domeniul muncii şi protecţiei sociale

Art.11 – (1) Pentru realizarea scopului prezentei legi, prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe durata stării de alertă, în funcție de specificul activității și de nevoi, conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea  pandemie de COVID-19 și a efectelor acesteia pot dispune unilateral detașarea și fără acordul prealabil al angajatului și al angajatorului care detașează pentru o perioadă de maxim 30 de zile pe durata stării de alertă, cu condiția ca angajatorul la care se face angajarea fie din același domeniu de activitate.

(2) Pentru realizarea scopului prezentei legi, angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, pe durata stării de alertă, pentru motivele prevăzute de prezenta lege.

Art.12 – Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune unilateral desfășurarea activității în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu.

Art.13 – Pe durata stării de alertă, în funcție de specificul activității și de nevoi, conducătorii instituțiilor publice implicate în combaterea  pandemie de COVID-19 și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral:

1. a) întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii și pentru formare profesională ale personalului angajat și reluarea activității;
2. b) efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă sau de odihnă suplimentar al personalului angajat.

Art.14 – Conducătorii centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2014, cu modificările și completările ulterioare, publice și private, au obligația de a asigura măsurile de continuitate a activității pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaților, în condițiile legii.

Art.15 – (1) Valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective de muncă se prelungește pe durata stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia.

(2) În cazul contractelor și acordurilor colective de muncă prevăzute la alin.(1), părțile au obligația inițierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condițiile legii.

Art.16 – Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art. 118 alin. (1) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, angajatorii din sistemul privat, autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și regiile autonome, societățile naționale, companiile naționale și societățile la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariați pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariați să se asigure existența unui interval de o oră la începerea și la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de trei ore.

Art.17 –  Pe durata stării de alertă, pentru angajații din sistemul public, angajatorul poate stabili, cu acordul acestora, executarea unor lucrări sau sarcini de serviciu urgente, în legătură cu prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, indiferent de natura atribuțiilor de serviciu, cu asigurarea măsurilor de protecție a angajatului.

Art.18 – (1) Pe durata stării de alertă, Guvernul stabilește măsuri speciale de sprijin al angajatorilor și protecție a angajaților și familiilor acestora.

(2) Pentru perioada stării de alertă, autoritățile competente pot dispune măsuri de protecție și prevenție pentru angajații aflați în situații de vulnerabilitate.

Art.19 –  (1) Pe durata stării de alertă, angajații din sistemul public vor rămâne disponibili pentru efectuarea sarcinilor de serviciu, în funcție de volumul de activitate al instituției în vederea realizării scopului prezentei legi.

(2) Aplicarea alin. (1) se va face cu respectarea unui număr de maximum 54 ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Art.20 – Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuțiilor de serviciu legate de măsurile prevăzute de prezenta lege, persoanele cu funcții de conducere din instituții și autorități publice pot fi suspendate sau demise din funcții, potrivit statutului profesional.

Art.21 – (1) Instituțiile și autoritățile publice pot angaja personal fără concurs, în funcție de nevoile determinate de prevenirea și combaterea situației care a generat starea de alertă, pe durată determinată de 6 luni.

(2) Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, numirile în funcțiile publice sau de înalt funcționar public pot fi făcute fără îndeplinirea condiției de a fi funcționar public sau, după caz, înalt funcționar public, pentru o durată determinată de 6 luni.

Art.22 – Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ, nu se aplică angajaților din domeniile stabilite prin acte normative adoptate pe durata stării de alertă.

Art.23 – Pe durata stării de alertă, se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

Art.24 –  Pe durata stării de alertă, prin derogare de la art.504 Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, modificarea raportului de serviciu al funcționarilor publici încadrați în autoritățile și instituțiile administrației publice se poate realiza fără acordul funcționarului public.

Art.25 – Termenele de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de alertă, în cazul personalului încadrat în unități sanitare, de asistență socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale. Pe durata stării alertă, pentru aceste categorii de personal nu se aplică dispozițiile art. 81 alin. (8) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată cu modificările și completările ulterioare.

Art.26 – Pe durata stării de alertă, pentru angajații români care urmează să desfășoare activitate în străinătate autoritățile competente pot dispune măsuri speciale de protecție.

Secțiunea a 4-a Domeniul transporturilor şi infrastructurii

Art.27 – (1) În scopul  prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS Cov-2 și pentru asigurarea bunei desfășurări a transportului de persoane  pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, se pot institui restrângeri în condițiile prezentei legi, cu respectarea măsurilor de protecție sanitară.

(2) Măsurile ce se impun pe durata stării de alertă  pentru fiecare tip de transport terestru, subteran, aerian sau naval, precum și în domeniul comunicațiilor, vor fi luate prin acte normative subsecvente, ce se impun în funcție de situația care a generat starea de alertă, de către ministerul de resort, pe baza hotărârii Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare CNSSU.

Art.28 – Pe durata  stării de alertă, în domeniul transportului aerian, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire la: igiena și dezinfecția spațiilor comune, echipamentelor, mijloacelor de transport și aeronavelor, procedurile și protocoalele din interiorul aeroporturilor și aeronavelor, regulile de conduită pentru personalul operatorilor aeroportuari, aerieni și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului aerian.

Art.29 – Pe durata  stării de alertă, în domeniul transportului feroviar, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire la: igiena și dezinfecția spațiilor comune din gări, halte, stații sau puncte de oprire, a echipamentelor și garniturilor de tren, procedurile și protocoalele din interiorul gărilor, haltelor, stațiilor sau punctelor de oprire dar și în interiorul vagoanelor și garniturilor de tren, gradul și modul de ocupare al materialului rulant, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului feroviar.

Art.30 – Pe durata  stării de alertă, în domeniul transportului rutier, ministerul de resort poate dispune măsuri, respectiv restricții, cu privire la: igiena și dezinfecția mijloacelor de transport persoane, procedurile și protocoalele din interiorul mijloacelor de transport, gradul și modul de ocupare al mijloacelor de transport, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului rutier.

Art.31 – Pe durata  stării de alertă, în domeniul transportului naval ministerul de resort poate dispune măsuri , respectiv restricții, cu privire la: igiena și dezinfecția navelor de transport persoane, procedurile și protocoalele din interiorul navelor de transport persoane, gradul și modul de ocupare al navelor de transport persoane, regulile de conduită pentru personalul operatorilor și pentru pasageri, precum și privitor la informarea personalului și pasagerilor, în scopul prevenirii contaminării pasagerilor și personalului ce activează în domeniul transportului naval.

Art.32 – Ministerul de resort, în baza hotărârii CNSSU poate lua măsuri, respectiv restricții, în domeniul transportului intern și internațional de mărfuri și persoane, precum și în domeniul comunicațiilor, de comun acord cu miniștrii de resort din statele membre UE, sau celelalte state, după caz.

Secțiunea a 5-a – Domeniul educație şi cercetare

Art.33 – Pe durata stării de alertă, activitățile didactice ce impun prezența fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în unităţile şi instituţiile de învăţământ se poate suspenda în perioada stabilită prin hotărârea CNSSU, prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății.

Art.34 – (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la eliminarea restricțiilor privind adunările publice de către autoritățile de resort, unităţile de învăţământ preuniversitar organizează activităţi din planurile de învăţământ și în mediu online.

(2) În situația în care activitățile nu pot fi desfășurate conform alin (1), pentru a asigura accesul egal la educație, inspectoratele școlare/inspectoratul școlar al municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să asigure resursele educaționale pentru elevii care nu au acces la tehnologie, în conformitate cu instrucțiunile ministrului educației și cercetării.

(3)  Derularea activităţilor de la alin.(2), precum şi modul de recuperare a conținuturilor din programele școlare care nu pot fi parcurse în această perioadă se stabilesc de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Art.35 – Pe durata stării de alertă, instituțiile de învăţământ superior din sistemul naţional de învăţământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea calităţii actului didactic şi cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza metode didactice alternative de predare-învăţare-evaluare, în format online, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.58/2020 privind luarea unor măsuri pentru buna funcționare a sistemului de învățământ.

Art.36 – Ministrul educaţiei şi cercetării şi ministrul sănătății, în baza hotărârii CNSSU, stabilesc, prin ordin comun, măsuri pentru desfăşurarea activităţilor în unităţile /instituțiile de învăţământ de către elevi, personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, în condiţii de siguranţă sanitară, în scopul finalizării anului școlar 2019 – 2020, precum şi pentru pregătirea începerii anului şcolar 2020-2021.

Art.37 – (1) În unitățile de învățământ preuniversitar de stat se desfășoară activități de pregătire în vederea susținerii examenelor naționale și de certificare a competențelor profesionale, care presupun interacțiunea ”față în față”, în perioada 02 iunie-12 iunie 2020.

(2) Modalitatea de desfășurare a activităților prevăzute la alin. (1) se stabilește prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și ministrului sănătății, în baza hotărârii CNSSU.

Secțiunea a 6-a – Domeniul Tineretului și Sportului

Art.38 – Pe durata stării de alertă, în scopul prevenirii contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a participanților, activitățile de pregătire fizică în cadrul structurilor sportive, definite conform Legii educației fizice și sportului nr.69/2000, cu modificările și completările ulterioare, constând în cantonamente, antrenamente și competiții sportive organizate pe teritoriul României, precum și accesul la bazele sportive, se pot restrânge și  desfășura în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului tineretului și sportului și al Ministrului Sănătății, pe baza hotărârii CNSSU.

Secțiunea a 7-a – Domeniul culturii și cultelor

Art.39 – (1) Pe durata stării de alertă, activitatea instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film şi audiovizual, a instituțiilor de spectacole și/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale și a altor instituții de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber și festivalurile publice și private pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU.

(2) Organizarea măsurilor de protecţie sanitară se stabileşte prin ordin comun al ministrului culturii şi al ministrului sănătăţii, pe baza hotărârii CNSSU.

Art.40 – (1)  Activitatea cultelor religioase se exercită liber, cu respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv de CNSSU, cu consultarea Departamentului Cultelor.

(2)  Regulile prevăzute la alin. (1) vor cuprinde măsuri privind accesul în lăcașele de cult, distanța minimă de siguranță, precum și alte asemenea măsuri privind orice alte aspecte implicate de activitatea de exercitare a cultelor religioase, urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de îmbolnăvire cu noul coronavirus SARS-Cov-2.

Secțiunea a 8-a – Măsuri în domeniul insolvenței

Art.41 – (1) Debitorul aflat în stare de insolvență la data intrării în vigoare a prezentei legi, sau care ajunge în stare de insolvență va putea, pe durata stării de alertă, să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus prevederilor Legii nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, fără a avea însă obligația de a introduce această cerere. La cererea adresată tribunalului va fi atașată dovada notificării  organului fiscal competent cu privire la intenția de deschidere a procedurii insolvenței.

(2) Dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare,  nu sunt aplicabile până la încetarea stării de alertă, dată de la care începe să curgă și termenul de 30 de zile pe care acestea îl prevăd. Corelativ, până la aceeași dată, nu sunt aplicabile prevederile art. 66 alin.(2) și (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Art.42  – (1) Pe durata stării de alertă se suspendă aplicabilitatea tezei finale a art.5 pct.72 și ale tezei finale art.143 alin.(1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Pe durata stării de alertă, în cazul debitorilor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr.240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, valoarea-prag prevăzută la art.5 pct. 72 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare este de 50.000 lei, atât pentru creditori, cât și pentru debitori.

Art.43 – În cazul debitorului care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise pe durata stării de urgență, instituită prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 și prelungită prin Decretul Președintelui României nr.240/2020, de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei cu coronavirusul SARS-COV-2, menținute, după caz, și în perioada stării de alertă, creditorii pot formula, pe perioada stării de alertă, cerere de deschidere a procedurii insolvenței numai după încercarea rezonabilă, dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv prin mijloace electronice, de încheiere a unei convenții de plată.

Art.44 – (1) În procedurile de concordat preventiv aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada în care se desfășoară negocierile asupra proiectului de concordat preventiv se prelungește cu 60 de zile. Corelativ, în funcție de etapa în care se află debitorul, perioada de elaborare a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile sau, după caz, perioada de negociere a ofertei de concordat se prelungește cu maximum 60 de zile.

(2) În cazul debitorului aflat în executarea concordatului preventiv la data intrării în vigoare a prezentei legi, perioada  pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat se prelungește cu 2 luni.

Art.45 – (1) Dacă debitorul se află în perioada de observație la data intrării în vigoare a prezentei legi, aceasta se prelungește cu 3 luni. Corelativ, termenul în care categoriile de persoane îndreptățite pot propune un plan de reorganizare se prelungește cu 3 luni, inclusiv în cazul în care termenul de depunere a planului, prevăzut de lege, a început să curgă.

(2) În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, era depus un plan de reorganizare la dosarul cauzei, dar, urmare efectelor pandemiei de COVID-19, s-au modificat perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității debitorului, cu mijloacele financiare disponibile și cu cererea pieței față de oferta debitorului, persoanele îndreptățite să depună un plan de reorganizare pot, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să depună un plan de reorganizare modificat, notificând creditorii, prin grija administratorului judiciar, asupra acestei intenții, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art.46 – (1) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, durata executării planului de reorganizare judiciară se prelungește cu 2 luni.

(2) Debitorul aflat în reorganizare judiciară, care și-a întrerupt activitatea total ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, poate solicita judecătorului sindic, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, suspendarea executării planului pentru un termen care nu poate depăși 2 luni. Cererea se judecă de urgență, pe bază de înscrisuri, fără citarea părților. Încheierea pronunțată de judecătorul sindic poate fi atacată cu apel, potrivit art. 43 din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, termenele prevăzute reducându-se la jumătate.

(3) În cazul debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a prezentei legi, care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, perioada de executare a planului de reorganizare se poate prelungi fără a depăși o durată totală a derulării sale de 5 ani, și se poate modifica, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile prevăzute la art.139 alin. (5) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Art.47 – Pentru debitorul care și-a întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii, pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19, pe durata stării de urgență și/sau de altertă, durata inițială de executare a planului de reorganizare, prevăzută de art. 133 alin. (3) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare, poate fi de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii, fără a depăși o durată totală a derulării planului de 5 ani, și modificării, în mod corespunzător, dacă este cazul, în condițiile art. 139 alin. (1) din Legea nr.85/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea a 9-a – Domeniul executării pedepselor

• 1. Executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art.48 – (1) Măsura de supraveghere referitoare la prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a), art. 93 alin. (1) lit. a) și la art. 101 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și obligația prevăzută de art. 121 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se execută prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audio-video, în condiții care asigură confidențialitatea informațiilor și a datelor transmise.

(2) Prezentarea persoanei supravegheate la serviciul de probațiune, la datele fixate de către consilierul de probațiune, are loc doar în cazuri excepționale, precum imposibilitatea realizării întrevederii prin mijloace de comunicare la distanță, împlinirea termenului de supraveghere în următoarele șase luni, riscul mare de săvârșire de noi infracțiuni, necesitatea comunicării conținutului unor hotărâri judecătorești sau a unor modificări intervenite în executarea acestora ori nerespectarea măsurilor și obligațiilor de către persoanele aflate în evidență.

(3) Criteriile de prioritizare a cazurilor în care întrevederile cu persoanele supravegheate se realizează la sediul serviciului de probațiune, precum și modalitatea de aplicare a acestora se stabilesc prin decizie a directorului general al Direcției Naționale de Probațiune.

(4) Întrevederile derulate la sediul serviciului de probațiune în condițiile alin. (2) și (3) sunt precedate de activități de pregătire a acestora, realizate prin modalități de comunicare la distanță cu persoana supravegheată, pentru a facilita realizarea scopului întâlnirii.

(5) Întrevederile cu persoanele supravegheate la sediul serviciului de probațiune se realizează cu respectarea regulilor de distanțare socială, precum și a măsurilor de prevenție și siguranță medicală.

Art.49 – (1) Măsura de supraveghere referitoare la primirea de către persoanele supravegheate a vizitelor consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea, prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. b), art. 93 alin. (1) lit. b) și la art. 101 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, se execută numai în cazurile și potrivit criteriilor prevăzute la art. 48 alin. (2) și (3).

(2) Vizitele consilierului de probațiune manager de caz la locuința persoanei condamnate se desfășoară cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 48 alin. (4) și (5).

Art.50 – (1) Executarea obligației de a urma un curs de pregătire școlară sau de calificare ori formare profesională, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. a), art. 93 alin. (2) lit. a), art. 101 alin. (2) lit. a) și la art. 121 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se realizează potrivit modalității în care instituția din comunitatea la care a fost înscrisă persoana supravegheată derulează cursurile școlare, de calificare sau de formare profesională, în regim de teleșcoală, prin mijloace de comunicare audio-video la distanță sau prin prezența fizică a participanților, cu respectarea regulilor de distanțare socială, precum și a măsurilor de prevenție și siguranță medicală.

(2) În situația în care cursurile de pregătire școlară sau de calificare ori formare profesională la care sunt înscrise sau urmează a fi înscrise persoanele supravegheate sunt suspendate, iar executarea nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere, al duratei supravegherii sau al măsurii educative neprivative de libertate, consilierul de probațiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituție din comunitate în care se derulează cursuri, sau, după caz, demersuri pentru modificarea conținutului obligației, în condițiile legii, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art.51 – (1) Obligația persoanelor supravegheate de a participa la derularea de programe de reintegrare socială, prevăzută la art. 85 alin. (2) lit. c), art. 93 alin. (2) lit. b) și la art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, fie că sunt individuale sau de grup ori că sunt derulate în cadrul serviciilor de probațiune sau în colaborare cu instituțiile din comunitate, se execută prin modalități de comunicare audio-video la distanță, în condiții care să asigure confidențialitatea informațiilor și a datelor transmise.

(2) Programele de reintegrare socială în varianta de lucru individual ori programele de grup adaptate la modalitatea de lucru individual pot fi derulate la sediul serviciului de probațiune sau la sediul instituțiilor din comunitate abilitate numai în cazurile în care executarea acestei obligații a început anterior declarării stării de urgență și a fost suspendată pe durata acesteia, precum și în cazurile al căror termen de supraveghere expiră în următoarele șase luni, iar obligația nu a fost executată și programul nu poate fi finalizat prin modalități de comunicare audio-video la distanță.

(3) Regulile privind desfășurarea programelor de reintegrare socială în varianta de lucru individuală și a programelor de grup adaptate la modalitatea de lucru individual se aplică tuturor instituțiilor din comunitate implicate în derularea unor astfel de programe, în limitele resurselor materiale disponibile la nivelul acestor instituții.

(4) În situația în care executarea programelor de reintegrare socială în instituțiile din comunitate nu se poate realiza până la împlinirea termenului de supraveghere sau al duratei supravegherii, consilierul de probațiune manager de caz face demersuri pentru a identifica o altă instituție din comunitate în care se derulează astfel de programe, sau, după caz, demersuri pentru modificarea conținutului obligației, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art.52 – (1) Obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, prevăzută la art. 64, art. 85 alin. (2) lit. b) și art. 93 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se pune în executare cu prioritate pe perioada stării de alertă în cazurile al căror termen ori durată de supraveghere se împlinește în următoarele șase luni și în cazurile în care timpul rămas până la împlinirea termenului sau duratei supravegherii nu permite executarea integrală.

(2) Obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității se execută cu prioritate în spații deschise și, în cazuri excepționale, în spații închise, cu respectarea regulilor de distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală.

(3) În situațiile în care desfășurarea muncii în folosul comunității nu este posibilă în condițiile prevăzute la alin. (1), serviciul de probațiune va efectua demersurile necesare pentru modificarea felului muncii în cadrul aceleiași instituții sau, după caz, pentru prestarea activității în cadrul unei alte instituții din comunitate, inclusiv în cazul în care instituția din comunitate este o unitate spitalicească, un centru rezidențial subordonat autorităților locale sau o instituție în care au fost confirmate persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, ori înștiințează instanța despre imposibilitatea obiectivă de executare și face mențiune despre aceasta în raportul final.

Art.53 – În situația în care, pe durata termenului de supraveghere, consilierul de probațiune manager de caz constată că persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile ce îi revin, în condițiile stabilite la art. 48-52, procedează, după caz, potrivit art. 67 alin. (1) sau alin. (3) ori potrivit art. 101 alin. (1), (3) sau (4) din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu modificările și completările ulterioare.

Art.54 – (1) Întrevederea sau întrevederile dintre consilierul de probațiune și inculpații minori ori majori pentru care organele judiciare au solicitat referate ori rapoarte de evaluare se desfășoară prin mijloace de comunicare la distanță audio sau audio-video, în condiții care să asigure confidențialitatea informațiilor transmise.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în ceea ce privește interacțiunea consilierului de probațiune cu alte persoane care pot furniza informații utile în legătură cu persoana evaluată.

(3) Interacțiunea nemijlocită a consilierului de probațiune cu persoana evaluată ori cu alte persoane care pot furniza informații despre aceasta se realizează numai dacă nu există posibilitatea comunicării prin mijloace de comunicare la distanță, audio ori audio-video ori în acele situații în care consilierul de probațiune apreciază că pentru acuratețea evaluării, este necesar contactul direct cu persoana evaluată ori cu persoana care oferă informații.

(4) Dispozițiile alin. (1) – (3) se aplică și în ceea ce privește referatele și rapoartele de evaluare întocmite pe perioada supravegherii de către consilierii de probațiune manageri de caz cu privire la persoanele supravegheate minore sau majore.

Art.55 – (1) Directorul general al Direcției Naționale de Probațiune dispune măsurile necesare pentru ca activitatea în cadrul serviciilor de probațiune, precum și în cadrul structurii centrale a Direcției Naționale de Probațiune să se realizeze cu respectarea regulilor de distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală, în acest scop putând fi luate măsuri precum limitarea numărului de persoane în spațiile de așteptare și în birouri, introducerea programului de lucru decalat al angajaților sau în schimburi sau desfășurarea activității în regim de telemuncă, acolo unde este posibil.

(2) Activitatea structurilor prevăzute la alin. (1) se realizează cu respectarea măsurilor de igienă, care presupun dezinfectarea regulată a spațiilor și cu purtarea în mod obligatoriu a unor echipamente de protecție precum măști, mănuși, viziere.

(3) Accesul tuturor persoanelor în sediile serviciilor de probațiune se realizează cu purtarea în mod obligatoriu a unor echipamente de protecție, precum măști și mănuși.

• 2. Executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Art.56 – (1) Cu privire la executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, pot fi dispuse următoarele măsuri excepționale:

1. acordarea vizitei cu dispozitiv de separare, indiferent de regimul de executare sau categoria din care fac parte persoanele private de libertate;
2. organizarea activităților din programul zilnic la care participă persoanele private de libertate, precum activități și programe educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, moral-religioase, instruire școlară și formare profesională, plimbare zilnică, astfel încât să se respecte timpul minim prevăzut de dispozițiile legale și desfășurarea acestora în grupuri restrânse, cu purtarea echipamentului de protecție individuală și respectarea regulilor de distanțare socială;
3. desfășurarea activităților lucrative, cu respectarea regulilor de distanțare socială, precum și a măsurilor de prevenție și siguranță medicală, respectiv cu purtarea echipamentului de protecție individuală;
4. restricționarea activității de transfer a unor efective mari de persoane private de libertate între locurile de deținere, cu excepția situațiilor impuse de urgențele medicale, solicitările exprese formulate de organele judiciare sau schimbarea regimului de executare, numai dacă în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim, precum și a transferurilor din motive de siguranță;
5. realizarea accesului persoanelor vizitatoare în locul de deținere numai cu echipamentul propriu de protecție, în vederea respectării măsurilor de prevenție și siguranță medicală;
6. acordarea dreptului la comunicări on-line, indiferent de situația disciplinară a persoanei private de libertate și periodicitatea legăturii cu familia;
7. amânarea exercițiului dreptului la vizită intimă și punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieșire din penitenciar, dacă prin acordarea acestora sunt afectate măsurile de prevenție și siguranță medicală;
8. relocarea unor efective mari de persoane private de libertate în alte locuri de deținere, indiferent de profilul acestora, în centre educative/centre de detenție, sau în alte stabilimente ori facilități de cazare aparținând unităților care fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, în situația existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate sau a personalului, poate fi dispusă de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor;
9. stabilirea regulilor de distanțare socială, a măsurilor de prevenție și siguranță medicală necesar a fi respectate;
10. paza și supravegherea persoanelor private de libertate internate în unități sanitare publice, altele decât penitenciarele-spital, se poate realiza prin monitorizare video de la distanță, cu acordul medicului curant și cu informarea prealabilă a persoanei private de libertate cu privire la obligațiile și interdicțiile pe care le are pe perioada în care se află internată; pot fi aplicate și măsuri de siguranță prevăzute de legislația privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(2) Măsurile dispuse potrivit alin. (1) trebuie să fie proporționale cu situația care le-a determinat și se comunică, alături de motivele care au stat la baza adoptării acestora, de îndată, ministrului justiției.

(3) La încetarea situației care a determinat dispunerea măsurilor potrivit alin. (1), administrația locului de deținere procedează la acordarea, eșalonată, a drepturilor al căror exercițiu a fost amânat pe durata stării de alertă, precum și la punerea în aplicare a recompenselor cu permisiunea de ieșire din penitenciar în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

• 3. Dispoziții privind ascultarea persoanelor private de libertate

Art.57 – În cauzele penale, dacă organul judiciar apreciază că aceasta nu aduce atingere bunei desfășurări a procesului ori drepturilor și intereselor părților,  persoanele private de libertate sunt audiate prin videoconferință la locul de deținere, fără a fi necesar acordul acestora.

• 4. Organizarea activității polițiștilor de penitenciare

Art.58 – (1) Polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără acordul său, locul și/sau felul muncii. Modificarea locului și/sau felului muncii polițistului de penitenciare se realizează în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității unde este încadrat sau al altei unități din poliția penitenciară.

(2) Concediul de odihnă, de odihnă suplimentar, fără plată, de studii și pentru formare profesională al polițistului de penitenciare, poate fi întrerupt unilateral de către directorul unității în care polițistul de penitenciare își desfășoară activitatea, în raport de necesitățile și situația operativă existente la nivelul unității unde este încadrat polițistul de penitenciare sau al altei unități din poliția penitenciară.

Capitolul 3 – Modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare

Art.59 – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:  

1. La articolul 4⁴, se introduc trei noi alineate, alin.(2)-(4), cu următorul cuprins:

„(2) Măsurile  pentru creșterea capacității de răspuns sunt:

1. achiziționarea bunurilor și serviciilor de necesitate imediată în gestionarea situației de urgență pentru care a fost declarată starea de alertă, prin negocierea fără publicare prealabilă;
2. suplimentarea, prin redistribuirea către zonele afectate, a tehnicii, echipamentelor și dispozitivelor necesare acțiunilor de răspuns;
3. detașarea pe teritoriul național, în zonele afectate, a personalului care deține competențele adecvate gestionării situației de urgență;
4. coordonarea operațională a unor servicii publice;
5. adaptarea programului de lucru sau permanentizarea activității serviciilor de asistență socială;
6. permanentizarea activității unor centre operative pentru situații de urgență cu activitate temporară.

(3) Măsurile  pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt:

1. evacuarea temporară a persoanelor și bunurilor din zona afectată sau posibil a fi afectată;
2. acordarea de ajutoare de primă necesitate pentru persoane și animale afectate;
3. efectuarea lucrărilor pentru modificarea de urgență a mediului înconjurător și infrastructurii, stabilite de forțele de intervenție pentru oprirea sau limitarea efectelor situației de urgență;
4. măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;

(4) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt:

1. restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise;
2. restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite;
3. interzicerea ieșirii din zonele și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice;
4. restrângerea sau interzicerea circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite;
5. închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat;
6. limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici;
7. demolarea parțială sau totală a unor construcții, instalații sau amenajări, mutarea/dezmembrarea unor bunuri/mijloace mobile;
8. inundarea controlată a unor terenuri, culturi, plantații sau păduri, indiferent de forma de proprietate;
9. participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale.

2. După articolul 4⁵, se introduce un nou articol, art.4⁶, cu următorul cuprins:

„Art. 4⁶ – (1) Măsurile aplicate pe durata stării de alertă potrivit art.4⁴ se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată, în baza analizei factorilor de risc prevăzuți la art. 4¹.”

Capitolul 4 – Răspunderi și sancțiuni

Art.60 – Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspundereadisciplinară,  civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Art. 61 –  (1) Nerespectarea prevederilor art.16 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

(2) Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii prevăzute la alin. (1) se face de către inspectorii de muncă.

Art.61 – Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.

Art.62 – (1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute de lege.

(2) Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravențiile prevăzute de prezenta lege se fac venit integral la bugetul de stat.

Art.63. – Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art.61 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei legi.

Capitolul 5 – Dispoziții finale

Art.64 – În vederea punerii în aplicare a măsurilor prevăzute de prezenta lege, Guvernul poate adopta hotărâri, iar CNSSU poate adopta hotărâri obligatorii pentru fiecare domeniu prevăzut de prezenta lege, cu consultarea autorităților responsabile.

(2) În vederea aplicării măsurilor prevăzute de prezenta lege, autoritățile responsabile, inclusiv ministerele pot emite ordine și instrucțiuni, în alte domenii decât cele prevăzute în competența exclusivă a CNSSU.

Art.65 – Dispozițiile prezentei legi se completează cu reglementările de drept comun aplicabile în materie, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prevederilor prezentei legi.

“Săptămâna trecută, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra unei sesizări depuse de Avocatul Poporului. În urma deciziei, suntem în situația în care CCR a lipsit autoritățile de pârghiile pentru a lupta împotriva răspândirii epidemiei și de a putea avea la dispoziție instrumentele necesare pentru a-i feri pe români de COVID-19”, a spus premierul.

“Pe data de 15 se încheie starea de urgență, instituită prin decret de președintele Iohannis. Trebuie să avem garanția că putem continua activitatea din ultimele 3 luni, pentru că lupta împotriva epidemiei a început înainte de declararea stării de urgență”, a adăugat Ludovic Orban.

Potrivit lui, “este clar că decizia CCR ne limitează foarte mult marja de mișcare. Pentru a avea deplina legitimitate pentru a putea menține restricțiile, care sunt absolut necesare pentru protejarea sănătății românilor, am decis să elaborăm acest proiect de lege”.

“Scopul acestei legi este protejarea vieții și sănătății cetățenilor în condițiile pandemiei SARS-CoV-2, viață și sănătate care reprezintă valorile fundamentale în constelația drepturilor omului. Proiectul le gece cuprinde măsuri care pot fi luate pe durata stării de alertă, care să permită organizarea unor activități economico-sociale și în cadrul instituții publice, astfel încât viața și sănătatea cetățenilor să fie protejate într-un mod coordonat și coerent, lânsând totodată libertatea de a se desfășura aceste activități în contextul dat”, a explicat ministrul Justiției.

“Este un proiect flexibil care, printr-o normă cadru, lasă la dispoziția autorităților posibilitatea de a apela la astfel de măsuri, în viitor, și în cazul altor epidemii, dacă va fi cazul. Partea substanțială a proiectului, compusă din propunerile și contribuțiile ministerelor cu atribuții în domeniu în acest context, vizează măsurile sectoriale pe fiecare domeniu în parte, care vor fi atribuite fiecărui minister. Sunt măsuri care se cunosc de opinia publică. Au fost publicate de vineri pe site-ul MAI. Proiectul, dacă este aprobat de Guvern, merge la Parlament și vom solicita dezbaterea în procedură de urgență”, a adăugat Cătălin Predoiu.

Premierul i-a amintit ministrului de Interne că Avocatul Poporului a sesizat CCR și în privința reglementărilor care vizează starea de alertă.

“Termenul de judecare la CCR este miercuri, 13 mai, și trebuie să fim pregătiți pentru a putea da replica constituțională și faptică, pentru a avea un cadru normativ foarte clar privitor la activitatea Consiliului Național pentru Situații de Urgență și a altor entități în cadrul stării de alertă”, a atras atenția Ludovic Orban.

“Suntem pregătiți și voi prezentăm formula de abordare”, a spus Marcel Vela.

• premierul Orban și ministrul Predoiu

Ce se va întâmpla dacă nu va fi respectat acest termen sau dacă Parlamentul respinge proiectul?

Nu vom mai avea deloc restricții după data de 15 mai, spune Claudiu Dinu, fost consilier prezidențial. El crede că guvernul va găsi totuși o cale pentru a impune noile restricții.

”Avem două variante: să nu mai avem nicio restricție, neavând o reglementare in spate, a doua variantă ar fi aceea a unei ordonanțe de urgență, dar aș avea dubii cu privire la constituționalitatea unui asemenea demers. Din păcate, timpurile pe care le trăim, nu sunt deloc normale. Libertățile, drepturile.. trebuie să acceptăm să ne fie restrânse. E spre binele nostru. Puneți în balanță: 15 mai – liber? Va fi în regulă? Efectele în ceea ce ne privește ne vor fi benefice? Am mari dubii. Din punctul meu de vedere, o reglementare neconstituțională, cel puțin provizorie, o perioadă care să acopere cel puțin vidul ăsta legislativ, ar fi de primit. Ca unică soluție, din păcate nu cea mai bună.”

• Claudiu Dinu, fost consilier prezidențial