Ne plimbăm de colo-colo cât e ziua de mare prin cartiere și spre locuri ale căror nume nici nu le băgăm ca lumea la cap…
Ei, și tocmai de-asta continuăm să aflăm poveștile sau legendele altor cartiere din București.
La începutul secolului al XIX-lea, drumul din centrul Bucureștiului spre Herăstrău se numea Ulița Herăstrăului. La sfârșitul Războiului de Independență, în 1878, a devenit Calea Dorobanți, după numele trupelor de dorobanți care făceau instrucție în această zonă.
Prima atestarea a cartierului Obor datează din secolul al XVII-lea, când se numea ”Târgul de Afară” sau ”Oborul de vite”.
Despre cartierul Militari se spune că ar fi fost botezat aşa pentru că era zona de instrucţie militară, iar o vreme, acolo și-a avut sediul „Pirotehnia Armatei“.
Pantelimonul îşi are numele după Mănăstirea Sfântul Pantelimon. În limba greacă „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ – „milă“. Prin urmare, Pantelimon ar fi „cel milostiv“.
Strada Lipscani, una dintre cele mai cunoscute zone de distracţie din Bucureşti, se numeşte astfel după negustorii veniţi în Bucureşti cu lucruri aduse de la târgul din Leipzig. Lor li se spunea lipscani.
Denumirea cartierului Aviatorilor se pare că vine de la statuia construită pe vremea regelui Carol al II-lea în cinstea ”eroilor aerului”. În discursul de la inaugurare a monumentului, în 1935, regele a vorbit cu mândrie și patriotism despre aeronautica românească.
Manuela Nicolescu:
