„Trebuie să înțelegem că eficiența energetică e despre îmbunătățirea confortului. Nu ne limitează niciun fel confortul și modul în care noi trăim zi de zi. Dimpotrivă!”
Vrea Uniunea Europeană să stăm pe întuneric, cum au sugerat politicienii de la noi?
„Am propus un obiectiv obligatoriu de reducere a consumului de energie electrică la orele de vârf.”
Nu, nimeni nu ne impune asta sau să stăm în frig. Dar trebuie să oprim risipa de energie. Dacă nu pentru binele nostru, atunci pentru cel al copiilor.
„Până în 2050, dacă vrem să fim net zero, va trebui să schimbăm în mod fundamental și modul în care producem energia și modul în care consumăm energia.”
Și avem prețuri plafonate încă doi ani. Ce se întâmplă însă după? Încercăm să răspundem la aceste întrebări într-o nouă ediție… „EU și Energia”, un podcast Europa FM care ar putea să-ți reducă factura la curentul electric.
Bun găsit la un nou sezon din „EU și Energia”. Suntem Cătălin Striblea, Denisa Diaconu, de la Energy Policy Group, și Mihai Bucureșteanu, redactor Europa FM. Ca și anul trecut, încercăm să găsim explicații pentru ceea ce se întâmplă pe piața energetică, dar mai ales să oferim soluții pentru facturile mai mici. Da, este adevărat că cei mai mulți dintre noi sunt protejați de plafonarea prețurilor, dar v-ați pus întrebarea ce se va petrece în 2025 și de ce ar trebui să facem de acum până atunci ca să avem facturi mai mici în viitor?
Denisa Diaconu, de la Energy Policy Group:
– Trebuie să facem o diferențiere între măsuri pe termen scurt, în general, și măsuri care se uită în perspectivă, la ce va fi pe termen lung. Și plafonarea prețurilor la energie este clar o soluție pe termen scurt. De asta mergem cu timeline-ul doar până în 2025, pentru că avem și categorii vulnerabile care trebuie ajutate și care au nevoie de această plafonare și e binevenită. Ea e o soluție la o perioadă de criză, la o criză energetică. Dar măsurile acestea trebuie susținute și de măsuri cu o viziune strategică. Și vorbeam mai devreme cu tine despre programele publice care ar trebui să se uite la măsurile de eficiență energetică și să încurajeze oamenii să-și renoveze casele, să le dea tot felul de subvenții, de deduceri de taxe, să facă în așa fel încât să devină rentabil din punct de vedere economic, dar și social și legat de confort și de mediu, să își îmbunătățească performanța energetică a caselor. Doar în felul ăsta vom avea un consum mai redus de energie și implicit niște costuri mici legate de energie pe termen lung.
Așa că trebuie să începem să învățăm să fim mai puțini nepăsători. Trebuie să știți că mare parte dintre lucrurile pe care le vom spune sunt deja pe site-ul Enel, în platforma Electripedia, la care Denisa și colegii săi au lucrat. Așa că hai să începem și să stabilim ce înseamnă o sintagma complicată și cam din cărți: eficiența energetică. Mai pe șleau spus, eficiența energetică este un tip de comportament care ne dă posibilitatea să facem aceleași lucruri sau să avem același confort folosind o cantitate mai mică de energie. Vă rog să nu confundați asta cu stingerea becului. E ceva diferit, spune Denisa Diaconu:
– Bun, dar tocmai despre asta e vorba. Lumea percepe eficiența energetică ca fiind o lipsă de confort. Pare că eu trebuie să renunț la ceva că să îndeplinesc un vis care nu e al meu.
– E o neînțelegere aici, pentru că măsurile de eficiență energetică nu înseamnă o întoarcere într-o perioadă mai întunecată a istoriei noastre. Și poate aici ar fi bine să diferențiem între ce înseamnă măsurile de eficiență energetică și conservare a energiei, care e procesul tot de reducere a consumului de energie, dar nefolosind efectiv energia. Ca să explic un pic mai bine, pot să dau un exemplu: atunci când ne înlocuim becurile clasice cu incandescență cu becurile LED, e o măsură de eficiență energetică. Atunci când stăm cu luminile stinse doar că să consumăm mai puțină energie, aceea e o măsură de conservare a energiei.
– Si atunci, cum rămâne cu confortul? Ce putem face noi aici?
– Eu cred că, inclusiv în România, măsurile de eficiență energetică se bucură de o mai mare acceptabilitate socială. Și mai ales în conjunctura această actuală. Oamenii sunt foarte dispuși să investească în confortul lor, pentru că trebuie să înțelegem că eficiența energetică e despre îmbunătățirea confortului. Nu ne limitează niciun fel confortul și modul în care noi trăim zi de zi. Dimpotrivă, le implementăm ca să ne sporim confortul și starea de bine.
Desigur, pentru foarte mulți dintre noi, chestiunea eficienței energetice vine ca un fel de regulă pe care ne-o impune cineva. Ni se spune că vine de la Uniunea Europeană, de la guvern sau că o entitate politică vrea ca noi să mai stingem din becuri. Departe de adevăr. Uniunea Europeană nu, nu ne pune să stingem becurile sau să stăm în frig. Uniunea vrea că energia pe care o folosim să nu fie irosită. Mai mult, să rămână și generațiilor viitoare, generații cărora Uniunea vrea să le ofere o lume mai curată. L-am rugat pe colegul meu Mihai Bucureșteanu să treacă, pe scurt, în revista planurile oficialilor de la Bruxelles:
– Salut, Cătălin. Probabil ați auzit sau văzut la știri în toamna anului trecut măsurile propuse de Comisia Europeană ca răspuns la criza energetică. Și vreau să ascultați o bucată din președinta comisiei: „Am propus un obiectiv obligatoriu de reducere a consumului de energie electrică la orele de vârf”. Da, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, anunța atunci că toate statele trebuie să consume mai puțină energie electrică, cu 5%. Atenție, nu să stăm pe întuneric, ci să oprim risipa! Comisia încurajează cetățenii să fie mai atenți prin aceste măsuri. Dar Uniunea are un plan privind eficiența energetică încă de la începutul anilor 2000. Iar războiul din Ucraina și criza energetică au făcut ca planurile Bruxellesului să fie mai accelerate. Așadar, prin RePowerEU – ați tot auzit de acest plan la știri –, se vrea ca până în 2030, 45% din energie să fie produsă din surse regenerabile, fie că vorbim de hidrocentrale, eoliene, panouri solare sau energie nucleară. Iar pentru asta au fost propuse investiții de miliarde de euro. Mai mult, se vrea ca până în 2030 toate clădirile noi să fie eficiente energetic, să consume puțin, să ofere confort și chiar să producă energia electrică singure și se vrea o independență față de combustibilii rusești. Un alt plan măreț este Green Deal – pactul verde european. Țările membre vor să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Ce înseamnă asta, pe scurt? Adică o tranziție către un mediu mai puțin poluat. De aici și celebrele planuri care interzic vânzarea mașinilor noi – diesel și benzină – din 2035. Adică în 12 ani.
Planurile Uniunii Europene vin și cu anumite riscuri. Ne explică Otilia Nuțu, expert în energie:
– Se discută într-un mod destul de populist despre, să zicem, schimbarea modelului de piață de energie electrică din Uniunea Europeană. Până în 2050, dacă vrem să fim net zero, va trebui să schimbăm, în mod fundamental, și modul în care producem energia și modul în care consumăm energia. Există schimbări foarte mari, inclusiv între diferitele sectoare. Dacă vrem să decarbonăm transportul, atunci probabil că asta va fi o soluție spre electrificare sau poate spre hidrogen. Deocamdată nu știm. Ambele soluții sunt deocamdată destul de scumpe. Trebuie să echilibrezi totul cu toate costurile și toată infrastructura de care e nevoie, pentru că dacă vrei să produci mai multă energie electrică, atunci întrebarea care se pune este: „Ok… de unde o produci și cum o transporți la consumatori?”.
Dar de fapt, toate astea se întâmplă ca răspunsuri la situații pe care le trăim. Sunt efecte, nu cauze. Mă întorc la Denisa Diaconu, de la Energy Policy Group:
– Facem toate lucrurile astea în principal pentru că avem niște ținte pe care trebuie să le îndeplinim. Una dintre ele este reducerea emisiilor cu 55% până în 2030 și cealaltă, la fel de importantă, este neutralitatea climatică până în 2050. Clădirile sunt responsabile de mare parte din consumul nostru de energie și din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. E vorba și despre reducerea resurselor, pentru că ne consumăm foarte multe resurse în procesul asta de generare a energiei.
De fapt, însă, ar trebui să gândim și în beneficii.
– Cred că ar trebui să gândim altfel decât punitiv lucrurile astea și să înțelegem că e în beneficiul nostru să consumăm mai puțin, pentru că de multe ori, de cele mai multe ori, eficiența energetică vine cu o serie de beneficii. De natură economică, pentru că consumăm mai puțin și implicit plătim mai puțin la facturile de energie. Și mai ales în contextul acesta în care prețul kilowatului ori a crescut, e și mai rentabil să investim în măsuri de eficiență energetică, dar și la nivel macro sunt o serie de beneficii economice. Faptul că mare parte din economiile pe care le generăm prin măsuri de eficiență energetică pot fi investite în alte sectoare. Faptul că ne reducem dependența energetică, creștem securitatea energetică a țării prin reducerea importurilor de energie de care avem nevoie. Sunt beneficii legate de sănătatea publică, faptul că nu mai respirăm un aer poluant – se vorbește prea puțin în spațiul public despre calitatea aerului interior. Sunt beneficii de ordin social: diminuarea sărăciei energetice și faptul că, per ansamblu, sunt îmbunătățite condițiile de locuire.
– Sigur, pentru multe companii sau investitori asta înseamnă bani cheltuiți. „De ce aș mai băga și alți bani?”, poate să întreabă cineva. Pentru că un calcul te va ajuta foarte repede.
– Nu ar trebui să fie percepute că o frână în dezvoltare pentru că, din nou, sunt niște economii pe care le pot face. Mă uitam zilele trecute pe niște date legate de consumul de energie al supermarketurilor. Și frigiderele, aparatele care au acest scop de a ține la rece anumite produse reprezintă 60% din consumul întregului supermarket – pot ajunge până la procentul acesta. Implementând niște măsuri de eficiență energetică, investind eventual în aparaturi electrocasnice care să fie mai performante din punct de vedere energetic, supermarketul respectiv și-ar putea reduce consumul, implicit costurile. Ar putea investi în alte lucruri pentru îmbunătățirea lui. Deci nu văd cum ar sta în picioare o retorică cum că măsurile de eficiență energetică reprezintă o frână în dezvoltarea, în progresul oricărei entități de felul acesta.
Haideți de aici să mergem în casele noastre, să vedem ce găsim. Iată trei idei oferite de Denisa Diaconu:
– Unul ține de reducerea risipei de energie prin izolare, prin anveloparea casei, astfel încât pierderile de căldură să fie mai puține în locuința noastră, pentru că se pierde foarte multă energie prin pereți, prin ferestre, prin podele și acoperiș. Putem la fel de bine să ne reducem consumul de energie și să îl facem mai eficient prin introducerea în locuințele noastre a unor tehnologii care să ne ajute, de exemplu, să ne producem singuri necesarul de energie – cum sunt panourile solare, cum sunt pompele de căldură. Toate tehnologiile acestea sunt accesibile, există, iar ultima categorie aș denumi-o aceea a tiparului comportamental, acolo unde măsurile sunt la îndemâna fiecăruia dintre noi și țin de acțiunile noastre zilnice, de modul în care stingem lumina, învățăm să acționăm astfel încât să avem un consum de energie redus.
Și acum o să auziți ceva ce nu o să va placă. Căldura mare în case nu este bună:
– Din păcate, suntem un popor care crede că confortul înseamnă să avem temperaturi cât mai ridicate în casele noastre. Studiile ne cam contrazic și spun că ar trebui să reducem temperatura cu cel puțin 2-3 grade. Confortul nostru e la fel de mare și atunci când avem 19-20 de grade, care este temperatura ideală recomandată în studiile de specialitate, și nu aceea de 23-24 de grade pe care o întâlnim în locuințele noastre. De asemenea, la fel de bine putem să înțelegem faptul că putem micșora temperatura când plecăm de acasă. Nu e nevoie să lăsăm centrala pornită și în intervalul în care noi mergem la serviciu sau ne vizităm prietenii.
Să mergem un pic mai departe. Tehnologia modernă consumă mai puțin, dar e mai scumpă, evident. O mașină de spălat din cea mai bună clasă energetică este și cea mai scumpă. Poate nu vreți să dați atâția bani. Din nou, Denisa Diaconu:
– De acord. De acord. Tocmai pentru că ne facem calculele respective…o să te întreb cât ții o mașină de spălat…
– După capul meu aș ține-o…
– Ani de zile?
– Da, cam așa, 7 ani, măcar 8 ani. Da, cam așa.
– Exact. Dacă facem un calcul o să vedem că investiția se amortizează în câțiva ani, ce-i drept, dar nu atât de mulți pe cât am crede.
– Ok. Deci ar trebui realmente să te uiți să vezi dacă nu cumva îți generează 100 lei în plus sau nu 100, dar 50 lei la factură, 30 ori 12, egal 360, 360 ori 7 ani deja se fac 2.000 lei.
– Iată!
– Un calcul… cred că e relativ OK.
– Mă uit în primul rând la clasa energetică și la consumul energetic pe care îl are acel produs. De multe ori prețul garantează faptul că e o tehnologie bună, din păcate. Dar este un indicator, de cele mai multe ori plauzibil al faptului că produsul respectiv este și eficient energetic, pentru că există niște norme la nivel european, implementate și la nivel național, care fac că produsele respective să fie de o înaltă tehnologie.
Și…știm că v-am spus de mai multe ori: „scoateți lucrurile din priză când plecați de acasă!”. Insistăm!
– Desigur, la fel de important e să scoatem din prize întrerupătoarele atunci când nu mai folosim electrocasnicele. Ele nu au un consum per se extrem de mare, dar se adună și la final. Dacă tragem linie la final de lună, de exemplu, putem să obținem o reducere de 10% din întreg consumul de energie pe care noi l-am avut în perioada respectivă.
– Dacă scoatem lucrurile din priză?
– Dacă scoatem lucrurile din priză.
– 10% spui, adică… îmi dispare aproape din factură?
– Aproximativ 10%, da.
– Ok, dar cine scoate dimineața din priză cum pleacă de acasă? Cum procedezi?
– Aici ar trebui, într-adevăr, să fim ajutați și de dispozitive inteligente. Există prelungitoare care au acel buton de on-off pe care îl putem folosi și ne-ar face viața mai ușoară și nu ar trebui să stăm să scoatem efectiv fiecare dispozitiv din priză, dacă n-avem disponibilitatea aceasta. Dar, totuși, nu e un gest atât de greu. Putem să le scoatem și noi din priză. Vorbeam mai devreme de a stinge centrala, a opri centrala sau a da temperatura mai mică, a seta temperatura mai mică în centrală. Putem să facem lucrul ăsta printr-un termostat. Mai ales dacă termostatul e inteligent, el ne permite să programăm temperatura în funcție de interval – dacă suntem acasă, o putem da pe mai mare, dacă suntem plecați, o programăm să aibă o temperatura mai mică.
Desigur, avem la îndemână soluțiile smart despre care am vorbit și în sezonul trecut. Dar, le trecem pe scurt în revistă și acum. Cea mai simplă și mai ieftină soluție smart sunt becurile. Anamaria Marin este Head of Marketing eHome, Enel X România.
– Un lucru destul de micuț să spun, dar cu un impact destul de bun în ceea ce privește consumul, îl au becurile. Putem să vorbim de becuri inteligente, pe care să le montăm în locul becurilor clasice pe care le deținem. Becurile smart au în spate tehnologia LED, care face ca consumul lor să fie mult mai mic decât un bec normal și durata de utilizare automat va crește. Și ele pot fi setate, fiind smart, să se aprindă doar în momentul în care simt mișcare sau în momentul în care lumina de afară scade sub un anumit nivel – să ni se aprindă becul sau să se stingă în momentul în care noi nu suntem în casă. Uităm un bec aprins – ok, el, ca consumator, nu are un impact atât de mare, dar adunat cu restul eficienței pe care o putem implementa poate avea un impact destul de mare în facturile noastre la utilități.
Sunt și soluții mai scumpe, momentan:
– Poți începe cu becurile, poți trece ușor la prize, poți trece la consumatorii mari – centrala, cum spuneam mai devreme – să punem un termonstrat inteligent, să punem capete termostatate pe calorifere, să setăm o temperatură diferită în funcție de camera pe care o folosim. Costurile variază. Anumite gadgeturi încep undeva de la 700-800 de lei și pot ajunge la o valoare foarte, foarte mare. Depinde foarte mult ceea ce vrei să faci și în cât timp să faci acest lucru. Accesoriile pot începe undeva de la 200-250 lei per accesoriu. E foarte greu să facem acum un calcul total, pentru că toate aceste lucruri depind de casa pe care o deții, ceea ce dorești să faci la ea și pe ce electrocasnice dorești să te axezi.
De ce vorbim despre eficiență energetică? Semnele arată că energia va fi în continuare la fel de scumpă, poate chiar mai scumpă. Până în 2025 suntem încă feriți de prețurile mari, prin plafonarea decisă anul trecut. Dar ce se va întâmpla după acest an? Dacă nu vor fi investiții mari în centrale eoliene, parcuri fotovoltaice, energie electrică verde, situația ar putea fi mai rea ca acum. Ne întoarcem la Otilia Nuțu, expert în energie:
– Problema cea mare pe care o creează această reglementare este faptul că descurajează orice investiții. Haideți să ne gândim cum vede lucrurile un investitor care ar vrea să facă o centrală în România în acest moment. Ca să-și poată finanța acea centrală, el va trebui să ia un credit de la o bancă, pentru că nu vine cu banii de acasă – cam ăsta e modelul de finanțare pentru toată lumea. Creditul acela bancar, de regulă, se garantează cu dovada unor venituri viitoare și asta înseamnă că pot să promit băncii că în momentul în care centrala va fi gata în 2025, ea va genera acest flux de venituri cu care eu voi putea să rambursez creditul. Cine dintre cumpărători ar mai fi interesat să facă un asemenea contract pe termen lung? Păi, cumpărătorii sunt, de regulă, furnizorii care se uită acuma în piață și zic…„păi eu pot să cumpăr la prețul reglementat de la companiile de stat, de ce să-mi bat capul să închei contracte cu unul care încă nici nu există?”. Și asta este una dintre barierele importante pe care le vedem acum pentru accelerarea investițiilor private. Prețurile astea mari înseamnă că energia se cere într-o cantitate mai mare decât o pot produce companiile existente. Da, deci se va cere mai multă energie electrică decât pot produce Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Oltenia… și cine o mai fi…ELCEN… și cine o mai fi în piață. Și tocmai de asta e nevoie să intre în piață investitori noi.
În episodul viitor o să facem o întreagă discuție despre cum ne construim casele. Dar măcar să va lăsăm o idee acum:
– Ce ți-ai face? Deci ți-ai pune polistiren de 5, de 10, de 15?
– Cu cât e mai mare grosimea materialului cu care izolezi casa, cu atât acesta menține căldura mai mult în interior.
– Și, materiale?
– Bineînțeles că și materialele diferă. Fiecare material are o putere de izolare mai mare, mai mică. De exemplu, polistirenul izolează casa de până la 36 de ori mai mult decât o face betonul.
Și încă două lucruri care să vă pună pe gânduri: trageți draperiile!
– De exemplu, iarna e recomandat, tocmai pentru că sunt niște elemente de izolare, să ne ținem draperiile trase și jaluzelele trase, în momentul în care e frig afară. Dacă e soare, le tragem ca să lăsăm să pătrundă în casă, pentru că generează încălzire.
– Deci tu seara tragi draperiile în casă pentru că ele rețin căldură?
– Da, sunt un element care izolează. E ca și când ai mai pune încă o haină pe tine. O să spună cineva „haideți, domnișoară, lăsați-ne cu asta; cum să fie eficient așa ceva?”. Adică, cât ai putea să câștigi într-o cameră când faci treaba asta? E foarte interesant c-o spui.
– Asta e discuția despre eficiența energetică. Că lucrurile se adună. Cred că am discutat despre atât de multe și am dat atât de multe exemple pe care le putem face, care ne sunt atât de la îndemână, fără investiții costisitoare care ajută, adună acolo, mai reduc consumul cu câte un pic, cu câte un pic. Da, la o primă vedere, s-ar putea să fie asta percepția – că nu au nicio importanță și că nu contribuie în niciun fel la reducerea consumului nostru de energie.
Și vedeți cum puneți electrocasnicele în casă. O ascultăm din nou pe Anamaria Marin:
– Avem tipul de electrocasnice pe care le folosim în mod constant și aici mă refer la frigider. Frigiderul este un consumator care permanent stă în priză. Aici, dacă decidem să folosim corespunzător frigiderul și optăm pentru un frigider cu o clasă energetică superioară, putem face o economie, putem face o reducere a consumului acelui electrocasnic, undeva de 15-20% la nivel de an. Acum… frigiderul, la fel. Dacă ne gândim la el ca și electrocasnic, depinde foarte mult unde îl poziționăm și cum setăm temperatura. Frigiderul este recomandat să-l poziționăm într-o zonă mai răcoroasă, departe de o sursă de căldură. Dacă îl punem aproape de sursa de căldură, automat îi crește consumul. Un alt aspect important îl reprezintă temperatura pe care o setăm în interiorul frigiderului și în congelator.
E timpul pentru o concluzie. Nu vrem ca tot ce am spus aici să sune ca o lecție. Dar acestea sunt datele cele mai importante despre eficiență energetică și debutul nostru în al doilea sezon de „EU și Energia”. Găsiți toate datele și pe platforma Electripedia. Și, nu uitați că demersul nostru încearcă să găsească soluții să plătim mai puțin, dar poate nu numai atât. Cred că risipa le lasă mai puține lucruri copiilor noștri. Și la asta aș zăbovi un pic mai mult.
Electripedia ți-a prezentat „EU și Energia”, pregătește-te azi pentru energia viitorului și află totul despre dreptul tău la energie. Umărește în întregime pe Europa FM podcast-ul „EU și Energia”, susținut de Electripedia, o platformă Enel.
