Poşta Română a predat către Autoritatea Electorală Permanentă un număr total de 18.421 plicuri electorale, documente care au ajuns în România până joi, 3 decembrie, ora 23:59, data limită de primire a voturilor prin corespondenţă, precizează operatorul poştal naţional într-un comunicat.
În data de 2 decembrie, au fost predate 15.941 de plicuri, iar în 3 decembrie 2.480 de plicuri.
Potrivit sursei citate, după expirarea termenului limită prevăzut de legislaţia electorală în vigoare s-au întors în România 1.092 de plicuri.
“În acest sens apreciem ca un progres lăudabil faptul că AEP a introdus sistemul de informare al cetăţenilor români din diaspora ale căror plicuri nu au fost recepţionate până la data de 3 decembrie, facilitând astfel tuturor românilor posibilitatea exercitării alternative a votului fizic în secţia de votare. Poşta Română susţine întregul proces de votare şi încurajează utilizarea votului prin corespondenţă ca mijloc de exercitare a drepturilor democratice fundamentale”, precizează sursa citată.
Compania Naţională Poşta Română, în calitate de furnizor naţional de servicii poştale, a realizat în parteneriat cu Autoritatea Electorală Permanentă, serviciile de expediere a documentelor electorale către cetăţenii români din diaspora care şi-au exprimat intenţia de a vota prin corespondenţă. De asemenea, Poşta Română, în baza angajamentului asumat în parteneriatul cu AEP, realizează şi serviciul de predare a plicurilor, conţinând buletinele de vot recepţionate din străinătate, până în data de 3 decembrie, ora 23:59.
Activitatea de distribuire efectivă a plicurilor electorale expediate de Poşta Română se realizează de către fiecare operator poştal naţional, din ţara în care românii din diaspora au rezidenţa.
“Cu toate acestea, pentru a avea suficient timp la dispoziţie şi în acord cu dispoziţiile legale în vigoare, Poşta Română a expediat, prin punerea la dispoziţia tuturor administraţiilor poştale străine, plicurile electorale în intervalul 2 – 13 noiembrie. Algoritmul de distribuire a plicurilor electorale a avut în vedere acoperirea cu prioritate a ţărilor mai îndepărtate şi unde expedierea s-a realizat pe cale aeriană, astfel încât cetăţenii din aceste ţări să aibă la dispoziţie suficient timp pentru a îşi exercita votul. Aceste plicuri de retur sunt transmise de către administraţiile poştale străine (în mod gratuit) sau de operatori privaţi de servicii poştale (contra cost) opţiunea privind returnarea plicurilor electorale către România aparţinând exclusiv votanţilor”, se mai arată în comunicat.
Poşta Română precizează totodată că, având în vedere contextul pandemic, pentru turul de scrutin vizând alegerile parlamentare, a venit în sprijinul votanţilor din diaspora şi a pus la dispoziţie atât pentru procesul de expediere, cât şi de recepţionare al plicurilor electorale, curse rutiere dedicate, preîntâmpinând în acest fel eventualele perturbări ale traficului aerian internaţional, generate de suspendarea anumitor curse.
De la momentul recepţionării de către administraţiile poştale străine a plicurilor electorale, intervine procesul de distribuire în ţara de destinaţie prin intermediul reţelei poştale din ţările respective.
“După recepţionarea plicurilor electorale şi exprimarea votului de către cetăţenii români din diaspora, aceştia au avut la dispoziţie următoarele variante de transmitere a votului: expedierea sau predarea plicului cuprinzând buletinele de vot către ambasadele din ţara de rezidenţă; expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, în mod gratuit, prin intermediul plicului autoadresat către România. Acest tip de trimiteri retur au statut de trimitere simplă, dacă expeditorul nu a plătit un serviciu suplimentar, în consecinţă, aceste expediţii nu pot fi monitorizate pe traseu prin sistemul track & trace, subliniază Poşta Română. Expedierea plicului cuprinzând buletinele de vot, contra cost prin intermediul unui furnizor privat de servicii poştale. Procesul de colectare şi expediere către România a plicurilor conţinând buletinele de vot se realizează de administraţile poştale din ţările de rezidenţă”, se mai arată în comunicatul citat.
În context, Poşta Română menţionează că, fiind parte din Uniunea Poştală Universală, a menţinut un dialog constat cu toate administraţiile poştale străine pentru a trata cu prioritate toate trimiterile poştale electorale (atât în cadrul procesului de expediere cât şi de returnare) astfel încât procesul de prelucrare al trimiterilor poştale să fie accelerat.
“Mai mult decât atât, pentru a elimina impredictibilitatea curselor aeriene, Poşta Română a utilizat cursele auto proprii pentru serviciul de returnare a plicurilor electorale, predate de administraţiile poştale străine din Marea Britanie, Germania, Italia, Moldova, Serbia, Bulgaria şi Ungaria, din celelalte ţări plicurile electorale fiind expediate direct de către autorităţile poştale străine. Totodată, fiind în contact permanent atât cu administraţiile poştale străine cât şi cu cetăţenii români din diaspora, Poşta Română a răspuns tuturor solicitărilor particulare primite din partea cetăţenilor români care nu recepţionaseră plicurile expediate de Poştă”, menţionează sursa.
Pe de altă parte, Poşta Română subliniază că nu poate furniza informaţii cu privire la exprimarea efectivă a dreptului de vot de către fiecare cetăţean care şi-a exprimat această intenţie, românii din diaspora având inclusiv posibilitatea ca şi în ipoteza în care au optat pentru votul prin corespondenţă totuşi să fi ales să voteze în secţiile de votare fizice sau să nu îşi mai exprime votul.
Poşta Română a pregătit şi expediat, în perioada 2-13 noiembrie 2020, un număr total de 35.808 plicuri pentru Votul prin Corespondenţă, conform bazei de date primită de la Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, au părăsit România pe data de 24 noiembrie, 158 de plicuri destinate militarilor Români din Afganistan. Livrarea acestora a fost efectuată cu o aeronavă aparţinând MAPN.
“Menţionăm şi faptul că pe tot parcursul procesului electoral Poşta Română a colaborat în permanenţă cu operatorii poştali din ţările de destinaţie, astfel încât procesul de distribuire a plicurilor cu documente să fie finalizat în cel mai scurt timp cu putinţă. Cea mai frecventă solicitare primită de la partenerii noştri a fost cea legată de numerele de telefon ale destinatarilor, în vederea contactării acestora, informaţie la care Poşta Română nu a avut acces. Am înregistrat un număr de aproximativ 250 de reclamaţii cu diverse subiecte. Dintre acestea aproximativ 60 se refereau la faptul că trimiterile erau blocate din motive necunoscute de operatorii poştali. Am avut astfel de situaţii în Ungaria, Franţa sau Elveţia. După intervenţiile Poştei Române aceste trimiteri au fost deblocate şi livrate către destinatari”, se mai arată în comunicat.
Un alt aspect întâlnit a fost cel referitor la refuzul primirii plicului la poştă pe motiv că acesta nu este plătit, reprezentanţii operatorului poştal precizând însă că toate administraţiile poştale din ţările unde au fost trimise pachetele de vot au fost informate despre faptul că plicurile de întoarcere sunt preplătite.
“Aceste informaţii au fost sesizate AEP, Poşta Română contactând administraţiile poştale din ţările respective, iar problemele au fost rezolvate (în Statele Unite, unui cetăţean i s-au cerut bani pentru expedierea plicului cu buletinul de vot în România, iar după intervenţia companiei a primit banii înapoi de la poşta americană)”, explică Poşta Română.
Biroul Electoral Central a solicitat, în şedinţa de sâmbătă, Companiei Naţionale Poşta Română SA mai multe informaţii referitoare la votul exprimat prin corespondenţă la alegerile parlamentare de către românii aflaţi în diaspora.
Conform adresei BEC, au fost solicitate detalii despre numărul trimiterilor documentelor de vot prin corespondenţă către alegători, pe date calendaristice; numărul confirmărilor de primire a documentelor de vot prin corespondenţă, pe date calendaristice; numărul plicurilor exterioare primite de Poşta Română şi numărul plicurilor exterioare predate de către Poştă birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă, pe date calendaristice.
“Având în vedere prevederile art. 12 şi art. 14 alin. (6) din Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale anexei nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 673/2019 privind votul prin corespondenţă, vă rugăm să ne comunicaţi următoarele: 1. numărul trimiterilor documentelor de vot prin corespondenţă către alegători, pe date calendaristice; 2. numărul confirmărilor de primire a documentelor de vot prin corespondenţă, pe date calendaristice; 3. numărul plicurilor exterioare primite de instituţia dumneavoastră; 4. numărul plicurilor exterioare predate de instituţia dumneavoastră birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă, pe date calendaristice”, se arată în adresa transmisă Companiei Naţionale Poşta Română.
Mai multe plicuri cu voturi ale cetăţenilor români din diaspora pentru alegerile parlamentare nu ar fi ajuns la birourile electorale.
