Poluarea afectează oamenii și sănătatea lor. O arată un reportaj „România, te iubesc!”, realizat de Paul Angelescu. Termocentrala CET II Craiova nu a mai beneficiat de reparații de un deceniu, iar prin cazanele sale ciuruite ies pulberi de cărbune ars care ajung în curțile și în organismele oamenilor care locuiesc în cartierul din apropierea Termocentralei. Invitat în emisiunea „România, în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – Paul Angelescu a povestit despre locuitorii din cartierul Bariera Vâlcii din Craiova, care spun că pe acea stradă sunt multe cazuri de cancer. Jurnalistul a dus particule de cenușă la Spitalul de Pneumologie „Marius Nasta” din București, „unde au găsit o concentrație foare mare de fier în cenușă. Doctorița Beatrice Mahler spune că acest lucru poate afecta destul de grav țesutul plămânilor”, a spus Paul Angelescu. Atunci când bunurile le sunt din nou acoperite cu cenușă, oamenii fac reclamații către autorități, însă răspunsul pe care îl primesc este acela „că toate lucrurile sunt în limite normale”, povestește jurnalistul.
Paul Angelescu: Chiar și directorul centralei a recunoscut că e ca și „o tobă de eșapament spartă”
Cătălin Striblea: Le-am spus ascultătorilor mai devreme că am văzut secvențe uluitoare. Am urmărit aproape toate reportajele voastre în ultimii ani, dar ceea ce am văzut aseară la tine a depășit cadrul pe care îl știam, cel puțin ca atitudine a funcționarilor publici din statul român. Puși față în față cu dovezile pe care tu le-ai strâns despre otrava de la Craiova, aproape că au fost agresivi cu tine și au respins măcar ideea de control. Care e povestea de acolo, de la Craiova?
Paul Angelescu: „Craiova este alimentată cu energie termică și energie electrică de către un CET. CET 2 Craiova, care a fost ridicat prin anii ‘87,88,89. Acel CET din ultimii 10 ani a dus o lipsă foarte mare de investiții în reparații și din cauza asta cazanele unde se macină și se arde cărbunele sunt ciuruite. Și pe acolo iese pulbere de cărbune ars sau nears și este dus mai departe în atmosferă și în cartierul din jurul CET-ului. Se numește cartierul Bariera Vâlcii. Iar acest lucru n-ar trebui să se întâmple dacă centrala ar funcționa măcar cum a fost proiectată în ’89. Nu vorbim de investiții suplimentare față de cum a fost proiectată centrala. Dar pentru că de zece ani au lăsat-o să ruginească… chiar și directorul centralei a recunoscut, are un citat că e ca și <<o tobă de eșapament spartă>>”.
Paul Angelescu: „Când ai un strat de cenușă pe care trebuie să îl dai la o parte cu mătura odată la două zile, asta nu poate fi considerată o normalitate”
Cătălin Striblea: Ce se întâmplă acolo cu oamenii? Ce ai văzut? Ai fost în curțile lor, am văzut că strângeai cenușa de pe jos.
Paul Angelescu: „Odată la câteva zile oamenii spun că au un strat gros de cenușă care se așterne peste curțile lor, peste mașini, peste case. Și se așterne din aerul pe care îl respiră. Și ei spun că în ultimii doi ani e din ce în ce mai rău. Iar autoritățile de mediu, Garda de Mediu Dolj, Agenția pentru Mediu Dolj, de fiecare dată când sunt contactate de oamenii nemulțumiți pe bună dreptate le spun că toate lucrurile sunt în limite normale, ceea ce e evident că nu este așa. Când ai un strat de cenușă pe care trebuie să îl dai la o parte cu mătura odată la două zile, asta nu poate fi considerată o normalitate”.
Paul Angelescu: La Spitalul de Pneumologie din București au găsit o concentrație foare mare de fier în cenușă. Doctorița Beatrice Mahler spune că acest lucru poate afecta destul de grav țesutul plămânilor
Cătălin Striblea: Ce-ai găsit în cenușa aia? Te-ai dus la laborator cu ea.
Paul Angelescu: „Da, ne-am dus în două locuri. La Spitalul de Pneumologie <<Marius Nasta>> din București, unde au găsit o concentrație foare mare de fier în cenușă. Doctorița Beatrice Mahler spune că acest lucru poate afecta destul de grav țesutul plămânilor. Și am dus cenușa și la un institut de fizică din Măgurele, unde au analizat particulele foarte fine. Deoarece cele mai periculoase în aer sunt acele particule pe care nu le vezi cu ochiul liber, însă ele când îți intră un organism îți intră în sânge, afectează și alte organe”.
Cătălin Striblea: Adică așa-numitele PM 2,5 și PM 10, nu?
Paul Angelescu: „Da, așa se numesc tehnic”.
Cătălin Striblea: Ei, pe astea nu le vezi cu ochiul liber. Sunt măsurate destul de rar și au următoarea proprietate, oameni buni: le respirăm, trec în plămâni, după care trec în sânge. Ele nu pot fi oprite de filtrele noastre naturale aceste particule. Ne intră în sânge în mod direct.
Paul Angelescu: „Dacă le respiri peste o anumită concentrație și o perioadă lungă de timp pot deveni cancerigene”.
Paul Angelescu: Locuitorii de acolo spun că pe acea stradă sunt multe cazuri de cancer
Cătălin Striblea: Tu, când ai filmat, te-ai întâlnit cu povestea asta, pe care cu bun-simț ai relaționat-o, fum mult, cenușă și boli pe toată strada, înțeleg, acolo, în Craiova?
Paul Angelescu: „Cel puțin așa spun locuitorii de acolo, că pe acea stradă sunt multe cazuri de cancer. Și ei recunosc că nu au cum să dovedească din informațiile pe care le au de la medici că există o legătură de cauzalitate între poluarea din aer și cancerele depistate. Și asta e aproape imposibil să o faci, de fapt Nu prea există metode medicale să dovedești că ace cancer a fost cauzat de particulele din aer sau de fumat”.
Paul Angelescu: La Rovinari, medicul de la spitalul de acolo a depistat 4 cazuri de cancer într-o singură zi
Cătălin Striblea: Dar după te-ai dus la Rovinari. Acolo te-ai dus la spital și mi-a rămas în cap ce ți-a spus domnul doctor de acolo. Câte cazuri de cancer a găsit într-o singură zi?
Paul Angelescu: „Patru. Un oraș de doar 10.000 de locuitori”.
Paul Angelescu: „Folosim cărbune să producem căldură și energie electrică, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem investiții în acele companii de stat care dețin centralele”
Cătălin Striblea: 10.000 de locuitori și avea patru cazuri în ziua în care ai fost tu.
Paul Angelescu: „Da. Și câteva sute de cazuri pe an. Aici vreau să fac o precizare, că eu cred că e important: cumva dacă îi întrebi de poluare pe cei de la centrala pe cărbune, <<de ce nu luați măsuri?>>, ei automat se apără și spun: <<domnule, dar tu știi câți angajați țin în spate centrala, câți investitori, câte fabrici?>> și ăsta e un argument fals. Una nu o exclude pe cealaltă într-o țară normală, cum se dorește România a fi. Niciodată argumentul nu a fost neapărat <<trebuie să renunțați de tot la cărbune>>. Folosim cărbune să producem căldură și energie electrică, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem investiții în acele companii de stat care dețin centralele și despre care la <<România, te iubesc!>> am arătat ani la rândul cum au fost căpușate, cum s-au furat zeci de milioane de euro din ele și cu acei bani s-ar fi putut face acele investiții necesare pentru a putea funcționa în parametri normali”.
Paul Angelescu: Problema nu este neapărat de mediu, ci de management prost și de corupție
Cătălin Striblea: Eu astăzi o să vă întreb și pe fondul raportului Draghi. Raportul Draghi ne pune o dilemă și mai mare – și zice așa: Europa, în ultimii ani, a pierdut bătălia industrializării și din cauza mediului. S-au cerut tot felul de măsuri de mediu și e mai greu să faci diverse lucruri, pentru că s-au cerut investiții de genul acesta. Sute de milioane de euro ca să faci o companie care scoate fum mult, să o faci înparametri foarte buni. Noi avem obiectivul ăsta – să nu mai avem gaze cu efect de seră, să nu maifie cenușă, ca oamenii să respire bine. Acestea sunt obiective poltiice pe hârtie. Dar acum e de făcut o alegere complicată. Faci mai multă industrializare și ai centrale de genul acesta sau optezi pentr verde?
Paul Angelescu: „Dar noi nici măcar nu suntem la nivelul acela de discuție. Nivelul de discuție la nivelul Bruxelles-ului se referă la niște centrale pe cărbune pe carenoi dacp le-am avea, am considera că lucrăm cu rachete, cu tehnologie NASA. Noi suntem mult mai în spate. Genul acesta de pulbere, de cenușă, astea sunt chestiuni care nu ar fi trebuit să existe nici și nu existau când centralele astea au fost puse în funcțiune în anii ’70-’80, ele nu produceau cu tehnologia și cu investițiile de atunci poluarea pe care o produc astăzi, după ce noi am investit sute de milioane de euro. Deci, problema nu este neapărat de mediu, ci de management prost și de corupție”.
Citește și urmărește aici toate materialele „România, te iubesc!”, prezentate la „România în Direct”:
- Rareș Năstase, investigație privind atacurile urșilor în localitățile din România: „Sunt părinți care nu-și mai lasă copiii singuri pe ulițele satului” | VIDEO
- Consumul de droguri în rândul tinerilor. Alex Dima: Societatea noastră nu e pregătită, dincolo de autorități, să gestioneze această problemă | VIDEO
- Reabilitarea plajelor, un proiect eșuat. Cosmin Savu: Proiectarea a fost deficitară. Probabil că în următorii ani vom vedea panouri la malul mării cu zonele periculoase | VIDEO
- Licitații cu firme frauduloase. Cazul spitalului din Lugoj. Paula Herlo: Firma care s-a înscris a spus că a făcut un spital în baza NATO din Turcia. Experții au descoperit că fotografiile de la dosar aparțineau unui spital din America | VIDEO
- Păduri sănătoase, infestate intenționat: Ocoale silvice atrag gândacii din pădure cu feromoni pentru a îmbolnăvi arborii. Ramona Țintea: Așa se procedează pentru ca firmele de exploatare forestieră să taie mai mult lemn | VIDEO
- Nevoia acută de apă într-o lume tot mai caldă. Rareș Năstase: La un moment dat se va vorbi despre culturi agricole care nu vor mai fi în România | VIDEO
- Tinerii din România, în lupta cu drogurile. Directorul centrului Teen Challenge: Problema e copleșitoare. Nu există școală generală în care să nu găsim dependenți de droguri | VIDEO
- Dezvoltarea Capitalei, controlată de grupuri de interese și politicieni. Cosmin Savu: „Noi suntem o țară de cumetri” / Președintele CJ Ilfov este apropiat al familiei clanului Vasiloi | VIDEO
- Modelul finlandez de învățământ. Ramona Țintea: „Acolo totul se învață practic, prin experiment”. Elevul care nu a înțeles ceva rămâne cu un profesor după ore pentru a fi lămurit | VIDEO
Sursa foto: Garda de Mediu Dolj
