Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie și Sindicatul Europol cer Ministerului Justiției să recunoască munca polițiștilor judiciari care au devenit magistrați, la acordarea pensiei de serviciu.
Cele două organizații spun că nici acum și nici în proiectul înaintat de Ministerul Justiției CSM, polițiștilor judiciari nu li se recunoaște toată vechimea când ies din activitate și primesc pensie de serviciu.
Astfel, aceștia sunt discriminați față de alte categorii profesionale care lucrează în sistemul judiciar.
Potrivit celor două organizații, din cei aproximativ 6.000 de magistrați, 1.500 sunt foști polițiști judiciari.
Copreședintele Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie, procurorul Bogdan Pîrlog:
„Acum prevăd asimiliarea doar a profesiei de avocat și consilier juridic, un exemplu de aplicabilitate absurdă. Avem un exemplu de polițist judiciară care a efectuat urmărirea penală, care a dispus măsuri privative de libertate, până la urmă reținerea, care a participat activ la înfăptuirea justiției. Lui nu i se recunoaște în această propunere această vechime, în schimb unui ofițer de poliție nejudiciară încadrat consilier juridic la un IPJ i se recunoaște această vechime în măsura în care el n-a făcut un act de urmărire penală toată viața.”
La rândul său, președintele Sindicatului Europol, Cosmin Andreica, cere Ministerului Justiției să țină cont că polițiștii judiciari lucrează cot la cot cu procurorii:
„E clar că nu putem să fim de acord și nu putem accepta ca polițiștii să fie buni de muncă și când vobim de zeci de mii de dosare penale pe care le instrumentează iar atunci când aceștia aleg o carieră în magistratură, practic, să le fie desconsiderată perioada în care au desfășurat sau înregistrat vechime în specialitatea studiilor superioare absolvite și vechime în specialitate propriu zisă în sensul în care au desfășurat acte de urmărire penală și au făcut parte din structurile poliției judiciare.”
Nemulțumirile polițiștilor judiciari, detaliate și explicate mai jos, așa cum au fot ele comunicate de către Asociația Iniţiativa pentru Justiţie:
„Astfel, art. 212 din proiectul de lege privind statutul judecătorilor și procurorilor (varianta 21 iulie 2022) exclude de la recunoaşterea vechimii asimilate relevantă la acordarea pensiei de serviciu un număr însemnat de profesii juridice, cele mai semnificative omisiuni fiind tocmai acele profesii care prin natura lor se desfăşoară în cadrul înfăptuirii justiţiei de către autoritatea judecătorească şi anume poliţiştii de poliţie judiciară şi grefierii cu studii superioare juridice.
Discriminarea este cu atât mai evidentă dacă se iau în considerare și prevederile art. 64 din aceeaşi variantă de proiect de act normativ, potrivit căruia: „(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, poliţiştii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.” Se constată că, deși inițial toți magistrații se află în situație de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerută vechime de 5 ani în diferite profesii juridice (inclusiv poliţist de poliție judiciară), pe parcursul desfăşurării profesiei, legea instituie o prezumţie de necorespundere profesională a unor categorii de magistrați, de exemplu foștii poliţişti de poliție judiciară față de cei care au fost avocați sau consilieri juridici, care sunt prezumați de lege superiori din punct de vedere profesional, din moment ce li se consideră vechimea în profesiile juridice ca fiind perioadă de activitate în funcţia de judecător sau procuror.
Se ajunge la situaţia absurdă ca unui magistrat, fost poliţist de poliţie judiciară, care a desfăşurat activitate de urmărire penală dispunând inclusiv măsuri privative de libertate să nu i se recunoască această perioadă ca fiind vechime în funcţia de judecător sau procuror (deşi în codul de procedură penală atât procurorul, cât şi poliţistul de poliţie judiciară sunt consideraţi organe de urmărire penală), iar unui ofiţer de poliţie nejudiciară încadrat pe o funcţie de consilier juridic al unei structuri de poliţie, care nu a efectuat în toată cariera un act de urmărire penală şi nici nu a participat la vreo sedinţă de judecată, să i se recunoască această perioadă ca vechime în funcţia de judecător, respectiv procuror.
Dispozițiile de lege criticate fac abstracție de faptul că dobândirea calităţii de magistrat s-a realizat în urma promovării concursului de admitere în magistratură, cu îndeplinirea conditiilor cerute de lege, printre care și cele privind vechimea minimă necesară în functii juridice, inclusiv cea în funcția de poliţist de poliție judiciară.”
Foto: Inquam Photos / George Călin
