„Vom fi încurajați să folosim în procesul de izolare al casei noastre materiale sustenabile, inclusiv materiale bio să le spunem.”
Vă prezentăm în episodul de astăzi avantaje, dar și dezavantaje. Vorbim și despre cum consumăm mai puțin în timp ce spălăm haine, dar și cum folosim corect centrala.
„Pot să-l controlez de pe telefon, absolut de oriunde aș fi.”
Stăm de vorbă și cu un auditor energetic.
„Cât consumă o clădire, o casă, un apartament. Și avem aceste consumuri estimate pe un an întreg.”
Așadar, continuăm seria în care învățăm împreună cum să avem facturile mai mici. „EU și Energia”, un podcast Europa FM care ar putea să-ți reducă factura la curentul electric.
Bun găsit, prieteni! Bine ați venit la cel de-al treilea episod din sezonul doi „EU și Energia”. Cătălin Striblea, Denisa Diaconu, de la Energy Policy Group, și Mihai Bucureșteanu, redactor Europa FM. Tehnic, discută despre nenumăratele moduri în care putem să ne facem viața eficientă energetic. Practic, vă povestim metodele prin care plătim mai puțin pentru curent și gaz, dar trăim la fel de bine. Sau…facem investiții deștepte care să ne ajute pe viitor. Toate datele pe care le folosim le găsiți și pe platforma Electripedia de la Enel.
În acest episod vorbim despre îmbunătățirile pe care trebuie să le facem în casele noastre vechi, dar mai ales în locuințele noi. Până la idei, trebuie să vă explicăm câteva standarde noi și care au devenit obligatorii, iar în perioada următoare vor fi din ce în ce mai restrictive. Totul pleacă însă de la un document pe care fiecare dintre noi va trebui să-l aibă în casă: certificatul energetic. Și când zicem „trebuie”, chiar trebuie, serios. Începem de la Denisa Diaconu, de la Energy Policy Group:
– Da, fiecare locuință ar trebui să dispună de acest certificat de performanță energetică, care arată exact clasa din care face parte locuința, casa respectivă. El spune care este consumul, care este amprenta de carbon a locuinței și, exact așa cum discutam mai devreme, acest certificat de performanță energetică trebuie să fie prezent în momentul în care tu închiriezi un apartament, în momentul în care vrei să vinzi apartamentul și e și un indicator pe piața imobiliară a valorii pe care o are apartamentul sau casa respectivă.
Certificatul energetic mai are o noimă, dar, de data asta, din punctul de vedere al statului. Cu el se alcătuiesc date statistice care pot duce la îmbunătățirea vieții în comunitățile noastre. Am vorbit despre acest lucru cu Cătălin Lungu, un auditor energetic:
– Există o lege care chiar prevede obligativitatea eliberării acestor documente tehnice în anumite situații – la recepția lucrărilor de clădiri noi sau de renovare de clădiri existente, la vânzare-cumpărare. Deci este obligatoriu acest document. Și, de asemenea, în cazul în care se închiriază un apartament, o casă, un spațiu. Pe lângă obligativitate, informațiile pe care le conține acest document sunt foarte interesante, pentru că el ne arată estimativ, bineînțeles, cât consumă o clădire, o casă, un apartament și avem aceste consumuri estimate pe un an întreg. Deci este un document nu util, ci foarte util, care ne poate sugera ideea cât de urgentă este această nevoie de a renova o casă.
Obligația certificatului verde rezidă dintr-o serie de directive europene care devin din ce în ce mai stricte, după cum ne explică Denisa. Iată o obligație care va apărea pentru noile clădiri:
– Săptămâna trecută a fost votată acea directivă referitoare la performanța energetică a clădirilor. În directiva respectivă devine obligatoriu ca, din 2026, toate clădirile noi să aibă tehnologii solare. Într-adevăr, se referă doar la clădirile noi, care au standarde ceva mai ambițioase decât cele existente. Dar, curând, vor ajunge aceste ambiții și aceste standarde și pentru clădirile existente.
O să mă întorc un pic mai încolo la panourile fotovoltaice. Până atunci, atenție, soiul acesta de reguli se extinde și la clădirile vechi. Da, la cele în care locuim acum:
– Aceasta targetează clădirile cu cea mai slabă performanță energetică și ne obligă să le renovăm la o clasă energetică superioară. De exemplu, avem ca țintă ca până în 2028 toate clădirile să fie parte din clasa energetică E, iar până în 2026 să facă parte din clasa energetică D.
Așa cum vă spuneam și în episodul trecut, este vorba de directive care au trecut de votul Parlamentului European. Urmează negocieri în Consiliu (Consiliul European – n.r.). Fiecare stat membru trebuie să își dea acordul. Votul final ar urma să fie dat spre a doua jumătate a acestui an.
Cum fiecare dintre noi va avea de făcut ceva, haideți să trecem la treabă! Izolarea este modul direct și ușor prin care îmbunătățim eficiența energetică a unei clădiri. Dai un ban, dar vreme de mulți ani îți scad costurile:
– Din punctul meu de vedere, primul pas este să reducem pierderile de căldură, adică să ne izolăm mai bine casa. Dacă avem bugetul și resursele necesare pentru a face acest lucru, putem începe cu elementele de izolație, acele elemente care permit pierderile de căldură, cum ar fi pereții, ușile, ferestrele, acoperișul, subsolul. Noi, până la urmă, nu putem face alte investiții de substanță în locuința noastră, investiții în ceea ce privește eficiența energetică, fără a acoperi aceste elemente, fără a le rezolva pe acestea.
Care sunt cele mai eficiente materiale atunci când e vorba despre izolare? L-am întrebat asta pe Cătălin Lungu, care reprezintă și Asociația Inginerilor de Instalații din România.
– Evident că cele mai abordabile sunt cele mai ieftine și asta includ, în principiu, termoizolațiile cu polistiren, termosistemele cu polistiren. Acuma… în funcție și de unde se află clădirea respectivă, e posibil ca, în anumite cazuri, să vedem că alte soluții sunt mai eficiente din punct de vedere economic. Spre exemplu, putem să mai aplicăm termosistem cu vată minerală, putem să aplicăm termosistem cu lână de oaie, putem să aplicăm termosistem cu celuloză. Și elementele de construcție impun un anumit tip de termosistem. De exemplu, celuloza nu este un material pe care să-l folosim pentru pereții exteriori. Se folosește mai mult pentru termoizolarea șarpantelor.
Știu că uneori alegerea între vată și polistiren este simplă: după preț. Dar nu e chiar așa:
– Vata minerală este un material probabil la fel de bun ca polistirenul, doar că este, în unele cazuri, chiar de două ori mai scump termosistemul cu vată minerală decât termosistemul cu polistiren. Are și avantaje suplimentare, spre exemplu rezistă mult mai bine la situații de incendiu. Polistirenul este ignifugat – trebuie menționat se va folosi numai polistiren ignifugat – , nici acesta nu arde, dar atunci când se produce un incendiu se eliberează fum…da… deci e o problemă din punctul ăsta de vedere, pe când vata minerală arde foarte greu și nici nu eliberează fum în timpul unui incendiu.
Și există izolarea pe interior cu polistiren mai subțire, dar care vine cu anumite dezavantaje:
– Este o soluție care necesită o anumită atenție suplimentară în sensul că dacă termoizolăm la interior, atunci este posibil ca din cauza umidității din casă să se formeze, între acest strat de termoizolație montat la interior și peretele efectiv exterior, un strat de umiditate și acolo să se dezvolte bacterii, mucegaiuri. De aceea, iarăși, trebuie foarte mare atenție, trebuie foarte bine ventilată camera respectivă sau casa respectivă care este termoizolată la interior, tocmai pentru a reduce cât se poate de mult nivelul de umiditate al aerului din interior. Dacă scădem umiditatea, atunci și acest risc de formare a condensului între stratul de termoizolant și perete scade foarte mult.
Și, în definitiv, povestea polistirenului este un pic mai complicată. Mă întorc la Denisa Diaconu:
– Este corect, într-adevăr. Adică e clar că cu cât stratul de polistiren este mai gros, cu atât izolează mai bine și nu lasă căldura din interior să iasă prin pereții locuinței în exterior, deoarece acesta este procesul – transferul se face dinspre interior spre exterior. Și de asta noi izolăm cu o grosime mai mare – căldura pe timp de iarnă și răcoarea pe timp de vară nu iese în exterior.
– Trebuie schimbat vreodată? Adică și la asta se gândește lumea „băi, îl pun aici și să vezi că peste 15-20 de ani eu trebuie să umblu la asta”.
– Bineînțeles. Ca toate celelalte lucruri pe care le utilizăm, există o uzură a acestor materiale. E clar că ele nu vor mai avea aceeași eficiență energetică, aceleași proprietăți de izolare peste 15 ani cum le au în momentul în care le punem. Evident că condițiile meteo, frigul de afară afectează toate aceste materiale și le slăbesc din proprietățile de care dispun.
Cătălin Lungu spune că dacă plănuiți să vă faceți singuri o casă de la zero, atenție și la tipul de cărămizi, pentru facturi mai mici la căldură:
– Sunt tot felul de materiale inovatoare, cărămizi care înglobează ele însele un material termoizolant. Avem mortare care se pot pune în operă și la temperaturi foarte scăzute, dar, încă o dată, costurile cresc foarte mult. Pentru clădirile noi este foarte important să se respecte regula de a utiliza materiale cu agrement tehnic. Asta este cel mai important. Un agrement tehnic, de fapt, oferă certitudinea că acel material a fost testat și a fost pus pe piață în anumite condiții… legale. Și, după aceea, este iarăși foarte, foarte important să se respecte procedurile de punere în operă a acestor materiale.
Ținând cont de toate astea – știu că vi se pare șugubăț –, dar în unele situații vom avea o întoarcere în timp, spune Denisa Diaconu:
– În sensul ăsta chiar s-ar putea să ne întoarcem un pic în timp, în sensul în care vom fi încurajați să folosim în procesul de izolare al casei noastre materiale sustenabile, inclusiv materiale bio să le spunem, deși mă feresc de acest cuvânt. Exact așa cum foloseau, nu știu…bunicii noștri. Nu știu cum să le formulez cu adevărat.
– Adică un fel de izolație, de cum se făcea la țară, de chirpici.
– Ceva de genul. Dar nu chiar chirpici, n-aș putea să spun chirpici pentru că, dacă aud oamenii de chirpici, o să zică „aoleu, ăștia sunt nebuni și ia uite ce ne pun să facem, să ne întoarcem în epoca de piatră”. Dar sunt diverse materiale pe care tu le poți folosi și, într-adevăr, au niște proprietăți de izolare relativ ok – inclusiv paiele, lemnul, iarăși, poate fi un bun element izolator.
Acum, dacă am terminat cu izolația, este timpul să ne apucăm de partea digitală. Pasul unu, pe care vi l-am tot repetat, este termostatul. Și există unele smart, după cum spune Alexandru Murărescu, specialist în marketing la Enel X România:
– Funcția lui principală, ca termostat, e să-ți controleze temperatura ambientală din casă. Ce-mi face și cu ce m-ajută este faptul că pot să-l controlez de la distanță, pot să-l controlez de pe telefon absolut de oriunde aș fi. Și mă ajută și îl folosesc intens, să zic așa, în momentul în care plec de acasă și plec mai multe ore… opresc centrala sau, mă rog, dau un pic mai jos temperatura ambientală și, cu jumătate de oră înainte să ajung acasă, îi dau drumul pe temperatura pe care o doresc – și e cam timpul ok ca să ajungă la temperatura pe care o vreau eu în casă. Pe de altă parte, mai are și varianta să-mi controleze aerul condiționat pe vară, să-l pornesc, să-l opresc. Având în vedere că pot să reglez temperatura și pe timpul nopții să fie mai joasă sau dându-o un pic mai jos atunci când ești plecat, poți să ajungi să faci o economie de până la 40% la consumul de gaze al centralei.
După care este timpul să învățăm să nu mai închidem centrala. Sunt câteva reguli simple care ne fac să o folosim mai eficient:
– Se recomandă nu oprirea centralei, ci setarea ei pe o temperatură mai mică. Și acest lucru din următorul motiv: în momentul în care noi oprim definitiv centrala, temperatura în locuința noastră va scădea, iar în momentul în care ajungem acasă va trebui să pornim centrala, iar centrala va trebui să funcționeze mai mult, tocmai pentru a ridica temperatura la nivelul pe care îl dorim noi de la un nivel deja foarte scăzut, pentru că centrala nu a funcționat toată ziua. Mai mult decât atât, centrala funcționează cu o putere mai mare în prima fază a funcționării ei. Trebuie să își intre și ea într-un ritm ca să genereze căldura aceea pe care o avem noi în locuințe. Și asta implică un cost și un consum mult mai ridicate.
Și acum, dacă am terminat cu gazul, vă amintesc că la noi consumul de curent este de patru ori mai scump decât gazul:
– Exact. Putem merge de la elemente care privesc sistemul de iluminat, senzori care detectează mișcare și, în momentul în care noi părăsim camera, ele să se stingă automat, chiar dacă e vorba de 5-10 minute, ele se sting și se aprind doar în momentul în care detectează din nou mișcare în camera respectivă. Putem, la fel de bine, să alegem prelungitoare care au un buton și care sting efectiv toate dispozitivele pe care tu le ai în prelungitorul respectiv, fără ca tu să fii nevoit de fiecare dată să scoți din priză toate dispozitivele respective.
Denisa Diaconu. Și există senzori pentru ferestre. La ce ne ajută? Revenim la Alexandru Murărescu:
– Ei funcționează foarte bine atât vara, cât și iarna, și avantajul principal e, tocmai, pentru a evita să-ți funcționeze ori centrala termică, ori aerul condiționat în maxim…în momentul în care ușa se deschide, să zicem că afară sunt minus ceva grade, dacă ușa se deschide și senzorul este lângă – senzorul… mă refer la termostat –, atunci fără acest senzor de ușă sau fereastră, termostatul va simți imediat temperatura scăzută și va porni. Chiar dacă nu e neaparat o temperatură reală, pentru că nu se schimbă temperatura din toată casa. La fel și cu aerul condiționat…dacă afară sunt 40 de grade și se deschide fereastra, ușa, atunci se va încălzi în apropierea senzorului și asta poate să declanșeze aerul condiționat să meargă mai tare. Senzorul acesta oprește practic centrala sau aerul condiționat și în momentul în care se închide se face practic contactul și atunci poate să o repornească.
Iar, acum, haideți să aruncăm o privire în casă! Cel mai mare consumator de curent din casele noastre este cuptorul cu microunde. Duce până la 455 de kWh în fiecare an. Avem o idee despre cum poți să scazi consumul aici. Din nou, Denisa Diaconu:
– Din fericire, îl folosim – sau poate așa cred eu că ar trebui să-l folosim – mai puțin decât celelalte electrocasnice. Consumă destul de mult, dar putem să folosim aragazul întotdeauna și e mult mai rentabil. Prețul la gaz e mai mic decât cel la electricitate dacă ești peste plafonul de 300 de kWh.
– Niciodată n-am luat în calcul că e un mare consumator cuptorul cu microunde.
– Da, este. Și, bineînțeles, există și recomandări de utilizare a lui pe care le poți avea în vedere în momentul în care vrei să-l folosești mai des. De exemplu, e bine să încălzești alimentele, să folosești cuptorul cu microunde în același moment, în sensul în care nu-l lași să se răcească și bagi altceva, ci le pui în continuare.
Frigiderul și congelatorul consumă până la 315 kWh / an. Deci nu țineți ușa deschisă mai mult de câteva secunde:
– E important, pe lângă lucruri pe care sunt convinsă că le știe toată lumea – și anume să nu stăm cu ușa frigiderului deschisă foarte mult timp, să ne gândim ce vrem să mâncăm, ce avem de mâncare – e suficient să-l deschidem pentru 10-15 secunde, să aruncăm o privire, să vedem exact ce avem acolo și ne interesează să mâncăm și să închidem ușa. Deci de evitat să stăm cu ușa frigiderului larg deschisă pentru mult timp. E foarte important să ne îngrijim și de menținerea lui, în sensul în care n-ar trebui să lăsăm frigiderul să facă o pojghiță de gheață mai mare de 2 milimetri, pentru că acest lucru reduce din caracteristicile de performanță energetică ale frigiderului.
Mai adaug aici: scoate lucrurile din priză când pleci și pune becuri LED. Și, atenție cum folosiți electrocasnicele. Alexandru Murărescu:
– E valabil și pentru mașina de spălat vase și pentru cea de spălat rufe. Recunosc că, atunci când am folosit prima dată programul eco la mașina de spălat vase și am văzut că durează patru ore și ceva, m-am gândit că, în primul rând, nu are cum să fie eco, pentru că durează atât de mult. Dar ulterior m-am interesat puțin, am citit și am observat și pe consum se pare că, și nu se pare, asta este realitatea… cel mai mare consum de energie la o mașină, atât cea de spălat vase, cât și cea de spălat rufe, este cu încălzirea apei. Și este fix același principiu ca și la centrală: dacă se grăbește această încălzire a apei, se consumă mai multă energie. La fel, faptul că durează un pic mai mult reduce și consumul apei pe care o folosesc mașinile, în ambele cazuri, pentru că se prelungește programul, atunci spălarea se poate face într-un timp mai lung și este necesar mai puțină apă.
Acum, prieteni, acestea au fost soluțiile simple. Însă trecem la investiții. V-am spus: rețineți, panourile fotovoltaice! Știu, e scump, dar primul sfat este să nu le instalați fără un audit energetic, spune Denisa:
– Nu aș pune un panou fotovoltaic pe casă dacă înainte eu nu am făcut un audit energetic să văd exact care sunt pierderile de căldură pe care eu le am în locuința respectivă. Iarăși, un alt aspect este cât de solidă e structura pe care eu vreau să montez panoul fotovoltaic, iar în sensul ăsta am nevoie de o expertiză tehnică, care să îmi spună că clădirea poate susține greutatea panoului fotovoltaic. Doar în momentul în care am toate aceste elemente aș lua decizia să pun un panou fotovoltaic. Și programele pe care Guvernul le are în desfășurare condiționează eligibilitatea caselor și în funcție de aceste aspecte.
Și… da, sigur, faceți calcule de rentabilitate.
– În principiu, pe o perioadă de câțiva ani, investiția se amortizează, mai ales la nivelul costurilor la energie actuale. Prețul energiei a crescut și… economic acum, investițiile în eficiența energetică sunt mai rentabile decât erau acum 3-4 ani sau, mă rog, chiar mai mult decât atât.
Nu uitați că în primul nostru sezon avem un episod întreg în care vorbim despre panouri fotovoltaice. Poate nu ar fi rău să aruncați un ochi și acolo. Mulțumim pentru mesajele voastre. Știu că suntem uneori ca picătura chinezească, că repetăm unele lucruri, dar întotdeauna, în orice domeniu, schimbarea trebuie să înceapă cu fiecare dintre noi. Un bec stins la timp, o placă de polistiren montată corect, lucruri mărunte, dar adunate, ne ajută mai ales la factură. Iar românii au înțeles importanța eficienței energetice. Nu o spunem noi, ci datele de la Institutul Național de Statistică. În primele două luni din acest an, consumul de curent al populației a scăzut cu 18,2 procente în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În episodul următor, mergem prin companii să vedem cum reduc ele consumul de energie.
Electripedia ți-a prezentat „EU și Energia”, pregătește-te azi pentru energia viitorului și află totul despre dreptul tău la energie. Umărește în întregime pe Europa FM podcast-ul „EU și Energia”, susținut de Electripedia, o platformă Enel.
