Un secretar de stat din ministerul educației a fost concediat după ce a declarat că ar introduce în liceu cursuri în care fetele să învețe să „meargă frumos”, „să ştie să fie gazde bune” și „să învețe cum se servește ceaiul”. La sfârșitul conferinței de presă, oficialul a declarat că elevele ar trebui să se ghideze după următorul enunț: „Pieptul în față, dosul în spate şi să leşine băieții”.
Imediat au sărit mai multe ONG-uri şi asociaţii care au considerat declaraţia sexistă și i-au cerut omului demisia. Și-a dat-o, nu o mai dezbatem. Dar acest incident, mă gândesc eu, ne dă ocazia perfectă de a dezbate atât ipocrizia cât și sexismul societății noastre.
Secretarul de stat Vasile Șalaru a considerat că o astfel de educație le va ajuta pe tinere să se integreze mai bine în societate. Să-și găsească un prieten, zicea el, să-și găsească o slujbă, completez eu, că na! nu-ți trebuie tocuri și sutien cu push-up ca să te angajezi informatician, dar nu toate feletele știu informatică.
Să știţi că în societatea noastră ponderea femeilor manager este printre cele mai bune din Europa, dar, vă întreb, câte doamne manager ați văzut dumneavoastră fără tocuri?
Este sexism să ceri școlii să predea și etichetă socială pentru tinerele care poate vor să se facă și altceva decât croitorese sau vânzătoare la supermarchet. Dar chiar dacă asta vor să se facă, în timpul liber le-ar prinde rău să știe cum să meargă pe tocuri, cum să servească ceaiul sau, hai să reformulez, cum să țină spatele drept?
Ce credeți este rolul școlii să facă acest tip de educație sau fiecare trebuie să se descurce cum poate? Este potrivită sau este ipocrită reacția societății noastre la acest tip de inițiativă?
