Andrei Cosuleanu, fondatorul Asociației „Act for Tomorrow” și Florin Stoican, președintele Kogayon și Parcul Natural Văcărești au venit, vineri, la Piața Victoriei, cu Mona Nicolici, la Europa FM pentru a discuta despre ce face România pentru a combate efectele crizei climatice și, mai ales cine face.
Cât de mult depinde viața noastră de un mediu sănătos, în contextul în care în România încă se taie ilegal păduri, iar parlamentarii amână în continuare înființarea DNA-ului pădurilor, ne-au explicat cei doi invitați pe parcursul emisiunii.
Andrei Cosuleanu, fondator Asociația Act for Tommorow, ne-a explicat ce fac ONG-urile pentru a proteja mediul în această perioadă, marcată de pandemia de coronavirus.
„În actuala pandemie avem un rol important, esențial în a contribui la măsuri care au ca efect diminuarea impactului asupra climei. Încercăm să facem cât de mult putem cu actualele restricții pe care le avem, dar trebuie să înțelegem că mediul, în această pandemie, este din ce în ce mai afectat și vedem acest lucru foarte ușor ieșind pe stradă, văzând foarte multe măști care zac pe jos, niște mănuși, produse care nu se pot degrada, nu se pot composta.”
Astfel, este extrem de important să fim atenți la ce se întâmplă în mediul înconjurător și să îl protejăm, cu atât mai mult în aceste vremuri.
„Eu cred că această pandemie ar trebui să fie un declic pentru noi toți, pentru că ar trebui să realizăm cât de adâncă este fragilitatea sistemelor social și economic. Ne-am învățat că trăim liniștit în virtutea inerției fără să fim afectați. Uite că sistemul natural, dacă este deranjat, la un moment dat se întoarce împotriva noastră și riscă să ne prăbușească cu tot cu aceste două sisteme de care suntem mândri”, este de părere președintele Asociației Kogayan și al Asociației Parcul Natural Văcărești.
Cât despre măsurile pe care ar trebui să le ia România pentru a proteja mediul, mai întâi ar trebui să avem o statistică exactă a tăierilor de copaci din țara noastră, mai ales că cifrele oficiale sunt contradictorii.
Florin Stoican: „Marea problemă este că nu prea știm exact, dacă ne uităm la datele oficiale o să vedem niște diferențe uriașe. Garda forestieră raportează anual un volum de 200.000 metri cubi confiscați. Dacă ne uităm la inventarul forestier național care evaluează comparativ ce am avut în pădure acum cinci ani cu ce avem acum, realizăm că este o diferență de 26 milioane metri cubi.”
Drept urmare, ONG-urile susțin că au fost tăiați ilegal un număr mult mai mare de arbori față de cel anunțat oficial.
„Putem să înmulțim 4 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc cu o cantitate medie de lemn folosite și o să ajungem la concluzia că din pădure ies fără acte vreo 20 milioane de metri cubi anual”, a spus Florin Stoican la Piața Victoriei.
Tăierile ilegale de copaci, alături de alte acțiuni ale oamenilor, duc la un dezechilibru climatic, avertizează invitații Monei Nicolici, iar acest lucru este tot mai vizibil și pe teritoriul țării noastre.
Andrei Cosuleanu: „ONG-urile acum au un rol extrem de important, schimbările climatice înseamnă inclusiv schimbarea compoziției solului. Dacă în trecut toată zona de sud a României era unul dintre principalii vectori ai cerealelor din România, în momentul de față schimbarea climatică și modul în care temperatura a crescut a dus ca acel sol să nu mai aibă aceeași compoziție.
ONG-urile încearcă azi să planteze foarte mult pe terenuri care sunt deja nisipoase, pe terenuri care și-au schimbat deja compoziția și nu mai pot fi cultivate foarte mult, noi încercăm să creștem masa lemnoasă din România prin aducerea de noi suprafețe împădurite.”
