Oana Marinescu, specialist în comunicare, Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică, și Gelu Duminică, sociolog, au fost invitați de Alice Iacobescu la Piața Victoriei pentru a ne explica ce merge prost în această perioadă și care ar fi cauzele.
Primul subiect dezbătut în ediția de miercuri a emisiunii Piața Victoriei a fost modul în care autoritățile comunică, zi de zi, bilanțul cazurilor COVID-19, iar Oana Marinescu spune că aceste informații seamănă cu o metaforă cunoscută de foarte mulți dintre noi:
„Știți ghișeele acelea din administrația publică unde e un geamlâc mic, foarte jos și noi trebuie să plecăm capul ca să vorbim cu un funcționar? Noi nu auzim foarte bine ce ne spune funcționarul, funcționarul nu aude foarte bine ce-i comunicăm noi, deși el e acolo să ne servească pe noi, să ne asigure un serviciu, toată informația, toate acțiunile, toate documentele de care noi avem nevoie pentru ca viața noastră să fie în siguranță”, este de părere specialistul în comunicare.
În plus, Oana Marinescu susține că o altă problemă pe care o întâlnim în acest caz este și limitarea canalului de comunicare, întrucât informațiile zilnice referitoare la evoluția pandemiei COVID în țara noastră ajung la un număr limitat de jurnaliști, prin intermediul unui grup de WhatsApp.
„Comunicarea nu înseamnă că eu îți livrez ție un mesaj și gata, am oprit, ci comunicarea înseamnă că vin cu informații și mesaje către tine dar, în același timp, primesc de la tine feedback. Asta înseamnă întrebări, solicitări de informații suplimentare, clarificări și am deja răspunsurile pregătite să îți dau tot ce ai nevoie ca să înțelegi”, a ținut să puncteze Oana Marinescu la Piața Victoriei.
Drept urmare, o criză de acest gen se rezolvă prin participarea oamenilor, subliniat Alice Iacobescu, iar această participare se obține doar prin informarea cetățenilor și explicându-le acestora impactul a ceea ce urmează să facă, precum și impactul a ceea ce ei nu își doresc să facă.
Răzvan Cherecheș a fost întrebat ce ar fi de comunicat în acest moment:
„Populația trebuie să știe, referitor la toată această criză cu pandemia, cât de mare va fi paguba, cât de mult ne va costa pe noi personal și ce putem să facem? Putem să facem ceva? Ei ce vor să audă de la autorități este măsurile care se iau, care sunt consecințele pentru viața lor în perioada următoare și care sunt pașii să meargă împreună.”
Pe de altă parte, avem și o criză de competență, este de părere profesorul Răzvan Cherecheș. „În momentul în care ieși public să comunici, îți asumi responsabilitatea a ceea ce spui (…) Problema este promovarea în sistemul de sănătate pe criterii politice și nu pe criterii de performanță și de competență”, susține acesta.
Profesorul de sănătate publică a dat și un exemplu de comunicare eficientă:
„Ce aș fi transmis eu? Aș fi zis așa: situația este serioasă, nu suntem în vârf, numerele vor continua să crească, astăzi am luat măsurile pentru ca peste două săptămâni să vedem efectul, suntem în aceeași situație împreună, vom avea rude care vor ajunge în spital și care vor muri din cauză că nu avem capacitate suficientă, trebuie să traversăm această criză împreună, dormim la birou și rămânem acolo în permanență și încercăm să vă oferim informațiile în timp util”, i-a răspuns Răzvan Cherecheș lui Alice Iacobescu.
Pe de altă parte, Gelu Duminică spune că populația țării este informată în legătură cu situația provocată de coronavirus, însă adevărata problemă constă în faptul că oamenii și-au pierdut încrederea:
„93% din comunicare nu este ce dăm pe gură, ci ce transmitem, paralimbaj, non-verbal, iar în momentul de față, Doamne iartă-mă, când văd comunicatul acela este moartea pasiunii, deja nu îți mai spune nimic. (…) Într-o situație de criză tu trebuie să ții cont de faptul că ai o populație diversă și canalele de comunicare sunt diverse (…), marea problemă nu este faptul că omul nu știe, ci faptul că nu ai internalizat mesajul”, a susținut sociologul la Piața Victoriei.
În plus, acesta spune că autoritățile trebuie să îmbogățească formele de comunicare și să nu se limiteze doar la comunicarea scrisă, așa cum se întâmplă acum.
