Dacă înainte de 1989 mâncam 300.000 de tone de pește, acum avem doar 120.000 de tone de pește. O cantitate mare de pește ajunge în România din import, iar prețul peștelui la raft crește. Acestea sunt doar câteva concluzii ale unei anchete „România, te iubesc!” pe care Rareș Năstase a derulat-o și a prezentat-o duminică seara la PRO TV. Ancheta arată de ce s-a prăbușit această piață și de ce peștele, altă dată în abundență aici, a devenit un aliment inaccesibil pentru români. Rareș Năstase arată, însă, că o mare parte din piața românească de pește este la negru. „România în Direct” și „România, te iubesc!” te invită la o discuție despre un nou eșec al administrației din România.
„Producem cam de 10 ori mai puțin decât importăm
Cătălin Striblea: Cât pește producem azi?
Rareș Năstase: „Producem relativ puțin. Eu am niște date pe care le-am aflat de la autorități – de la Ministerul Agriculturii: producem cam de 10 ori mai puțin decât importăm. Asta este clar, indiferent de pește. Eu mă refer în special la peștele de apă dulce, pentru că este clar – peștele de apă sărată, dacă ne vine din alte părți, probabil că nici nu se găsește la noi”.
Cătălin Striblea: Deci majoritatea peștelui din magazinele românești este adus din afară?
Rareș Năstase: „Da, este pește de import și vorbim de pești de apă dulce care ar putea fi produs la noi. Îți dau un singur exemplu: Cehia face undeva la 50.000 de tone pe an și Cehia – dacă te uiți la suprafața ei – este mult mai mică decât România.
Cred că, dacă nu mă înșel, este mai mică decât suprafața luciului de apă al României. Noi producem 3000 de tone, 9000 de tone la crap, iar ei produc 50.000 de tone. Ungaria produce 20.000 de tone – undeva pe acolo cred că este și Bulgaria”.
Sunt aproximativ 700 de licențe de acvacultură în România. Rareș Năstase: „Teoretic, ar trebui să avem 700 de amenajări care să producă pește, dar realmente mi s-a spus că produc undeva la sub 50”
Cătălin Striblea: E o chestiune că nu producem sau că mare parte din producție e ascunsă, la negru?
Rareș Năstase: „Nu, nu producem. Bineînțeles că există și pește la negru vândut, dar eu sunt sigur că nu producem pentru că m-am interesat la cei din Patronat și sunt undeva la 700 de licențe de acvacultură pe suprafața României. Adică, teoretic, ar trebui să avem 700 de amenajări care să producă pește, dar realmente mi s-a spus că produc undeva la sub 50.
Restul sunt tot pe licențe de acvacultură – foarte multe amenajări unde se face pescuit recreativ: și acolo mi s-a spus, pentru că chiar am avut o discuție în cadrul reportajului cu vicepreședintele Patronatului Peștelui, și mi-a explicat că acolo lucrurile sunt foarte gri pentru că se populează cu puiet și apoi puietul acesta este cumva închiriat la undiță, ori vândut.
Pentru că ai ori <<catch and release>> ori poți să iei o anumită cantitate; tu ai plătit o taxă pe balta respectivă, pe amenajare și poți să iei, în funcție de baltă, câteva kilograme de pește”.
„Nu avem o lege a pisciculturii în România”
Cătălin Striblea: România fiind una dintre țările cu cea mai multă apă din Europa și cu o fostă mare industrie.
Rareș Năstase: „Exact. Dacă e să fim un pic nostalgici, România avea acvacultură de top. Venea, într-adevăr, și atunci mult din export pentru că aveam o flotă care mergea pe oceanele lumii, dar aveam aici amenajări piscicole mari. Noi am fost la una dintre ele, una dintre cele mai mari din țară – zona Bistreț, în Dolj – dar nu mai este nimic acolo.
Acolo a fost o privatizare care a fost un eșec total și se vede: toată amenajarea uriașă care aproviziona jumătate de țară nu mai funcționează deloc de mai bine de un deceniu. Povestea este că, dacă mă întrebați pe mine, eu cred că în domeniu au intrat foarte multe persoane care ori au crezut că peștele crește oricum în apă, ori la un moment dat s-au lovit de problema inclusiv a personalului, a angajaților. Pentru că a avea o amenajare piscicolă așa cum trebuie îți trebuie să ai inginer de specialitate, îți trebuie să ai persoane pregătite să crească acest pește.
Noi nu avem o lege a pisciculturii în România – aici este un alt aspect care este foarte important. Eu când am început documentarea aceasta m-am interesat: peștele nu intră în zona de zootehnie, nu este nici animal, amenajarea piscicolă nu este fermă. Este o situație la limita legalității. Per total, din 60.000 de hectare de luciu de apă dulce care sunt acum în administrarea ANPA (Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură) mai bine de 30.000 nu sunt concesionate, nu sunt date. Sunt tot felul de situații, de contracte, conivențe locale, aranjamente – vin unii, pleacă alții. Nu există o concesiune pe termen lung”.
Rareș Năstase, despre motivul din spatele anchetei
Cătălin Striblea: În momentul în care te-ai apucat de ancheta asta, care a fost motivul?
Rareș Năstase: „Eu am văzut că am mai prezentat la <<România, te iubesc!>> de-a lungul timpului resurse pe care le avem și pe care ar trebui să le exploatăm.
Guvernanții tot vor să aducă bani la buget, caută soluții, încearcă să modifice Cod Fiscal și așa mai departe. Păi avem resurse. De mici ni se spune la școală că România este o țară bogată cu resurse… ce facem cu ele?
Și în plus, nu inventăm roata: alții și când nu au produc pește și noi ce facem? Avem atâta luciu de apă, avem Dunăre, avem Marea. Dacă i-ai spune unui străin treaba asta – aproape 25%, la nivel de Uniunea Europeană, de apă – și noi nu avem pește”.
Rareș Năstase, despre o fermă importantă din Bulgaria: „Tot peștele pe care îl produce merge în România” / „Și este foarte interesant că puietul este adus din România”
Cătălin Striblea: Poate nu este o afacere, poate este foarte scump.
Rareș Năstase: „Nu este scump, pentru că am văzut și am vorbit și am prezentat în reportajul nostru stuații: sunt oameni care fac bani, dar sunt acele sub 50 de firme, de companii care fac. Nu este ușor să produci pește. Aștepți – este vorba despre 2-3 primăveri, spun crescătorii, adică 2-3 ani, dar se pot obține profituri frumoase și se vede în ce fac străinii.
Eu am fost în Bulgaria la o fermă mare – acolo funcționează tot ca un soi de cooperativă, pentru că se mai asociază cu alți fermieri, dar cresc acolo, fac producție record. Tot peștele pe care îl produc merge în România.
Stăteam de vorbă cu cineva, cu un domn de acolo de la societatea respectivă care știa și limba română. Este în contact cu toți crescătorii de la noi, livrează pește către România masiv și ei nu au consum. Și este foarte interesant că puietul este adus din România, de la o stațiune – Nucet”.
Rareș Năstase, despre prețul mare al peștelui în magazinele din România
Cătălin Striblea: Pe de altă parte, este foarte scump peștele la noi în magazin.
Rareș Năstase: „Păi este, pentru că vorbim despre pește de import masiv. Așa am putea să-l producem. Nu mai spun dacă am avea o bursă a peștelui foarte bine reglementată, o transparență, să poată să vină pescarul… Într-adevăr, nu știu dacă poată să-l vândă exact cum se vinde în Grecia, de la barcă legal, pentru că atunci ar trebui să fie foarte bine controlat acest domeniu și eu mă înșel că în România autoritățile noastre pot controla așa ceva”.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct” cu Cătălin Striblea și Rareș Năstase
Sursa foto: Europa FM
