Confidenţialitate


Peste o mie de artişti care au semnat petiţia online “Pe noi nu ne reprezintă Visarta”


Peste o mie de artişti care au semnat petiţia online “Pe noi nu ne reprezintă Visarta”

Mai mult de o mie de artişti vizuali au semnat petiţia online „Pe noi nu ne reprezintă Visarta”.

Textul aduce la cunoştinţa ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, faptul că societatea privată de gestiune colectivă a drepturilor artiştilor vizuali Visarta nu le mai reprezintă interesele.

Printre semnatari se numără Ştefan Câlţia, Sorin Ilfoveanu şi Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Ciprian Mureşan, Mircea Suciu şi Roman Tolici și are susținerea actorilor Horaţiu Mălăele, Marius Manole şi Toma Cuzin, alături de arhitectul Omid Ghannadi.

“Suntem pictori, sculptori, graficieni etc., într-un cuvânt artiști vizuali, de diferite vârste, abordări stilistice și mentalități. Unii dintre noi poate vă sunt cunoscuți, alții încă se străduiesc să devină. Unii, puțini, beneficiem de ateliere, alții ne-am făcut loc de atelier în spațiul de locuit. Nu suntem orientați către media, nu avem simț antreprenorial – ne deprindem greu cu resorturile economiei de piață, nu suntem buni pledanți pentru noi înșine sau pentru breaslă, ne mobilizăm greu să ne apărăm interesele – toate vulnerabilități vetuste, de intelectuali învățați să trăiască mai mult interior decât exterior. Contrar așteptărilor, muncim mult, nu doar 8 ore pe zi, dar expunem rar, din lipsă de spații publice de prezentare, dar și de spații private și infrastructură de piață. Pentru a simplifica polemica apărută în presă și în social media, avem să vă semnalăm și, totodată, să vă rugăm, 3 lucruri, din perpectiva noastră de artiști vizuali români.

Astfel: 1. NU DORIM COMISIONAREA OBLIGATORIE CĂTRE VISARTA. Colectarea drepturilor noastre de autor nu ar trebui să se desfășoare în mod obligatoriu prin Visarta (sau oricare alt organism de gestiune colectivă). Dorim să avem libertarea de a ne colecta singuri drepturile de autor (ori de a nu le colecta, dacă așa decidem). De asemenea, după ce murim, dorim ca moștenitorii noștri să aibă libertarea de a decide dacă vor să colecteze aceste drepturi singuri sau dacă apelează, în schimbul comisionului, la Visarta. Comisionul reținut de Visarta, de 15% (fost 30%) din valoarea dreptului nostru de autor ni se pare suficient de mare încât să putem alege să colectăm singuri. Înțelegem că, în orice alt stat european, artistul poate opta dacă vrea să colecteze singur sau mandatează un organism de gestiune colectivă.

2. NU DORIM CA SUMELE COLECTATE FĂRĂ MANDAT SĂ RĂMÂNĂ ÎN PROPRIETATEA VISARTA. Nu ni se pare moral ca Visarta să colecteze drepturi de autor pentru artiștii care nu au mandatat-o, respectiv, în situația în care decedăm, pentru moștenitorii noștri care nu au mandatat-o, nici măcar pentru aceia dintre noi care decedează fără moștenitori. Este, totodată, neserios și ridicol să se pretindă că Visarta face demersuri să identifice artiștii care nu au mandatat-o (ori moștenitorii noștri care nu au mandatat-o) vreme de 3 ani, înainte de a împărți sumele strânse între membrii asociației. Nu ne pot căuta, deoarece nu au datele noastre de contact (logic, deoarece nu am mandatat-o), cu atât mai puțin contactele moștenitorilor noștri. Să nu mai vorbim de multele situații în care succesiunea noastră nu este dezbătută sau sunt diferende cu privire la moștenire etc. Sumele colectate fără mandate sunt în mod evident sume nemeritate de Visarta.

3. NU DORIM TAXAREA EXPOZIȚIILOR (“ÎN FAVOAREA NOASTRĂ”). Înțelegem mica utilitate, pentru noi, a încasării câtorva sute de lei, atunci când o instituție publică sau o galerie ne face o expoziție. Dar problema noastră este că NU ni se fac suficiente expoziții – rețeaua muzeală este subfinanțată și funcționează anevoios, galeriile private sunt extrem de puține raportat la numărul nostru (30 de galerii la 10.000 de artiști în viață?) și sunt subcapitalizate. O utilitate mai mare pentru noi ar avea sprijinirea, finanțarea și motivarea instituțiilor publice și galeriilor private să bugeteze și să organizeze expoziții, nu introducerea unei taxări suplimentare și demotivante. Respectiv, o utilitate mai mare pentru noi o are organizarea expozițiilor cu vânzare, în cadrul cărora ne comunicăm opera și o lansăm în circulație publică, nu să taxăm cu o sumă modică organizatorul expoziției. De asemenea, nu putem să nu remarcăm diferența între 50-100-200 de lei pe care i-am încasa fiecare dintre noi pentru expoziția care ni se organizează și totalitatea comisioanelor de 15% care se vor percepe de o asociație pentru zecile de mii de opere care vor face obiectul expozițiilor publice și particulare. Și care, nu-i așa, se vor împărți după 3 ani între membrii asociației, care nu ne-a anunțat de colectare, deoarece noi sau moștenitorii noștri nu suntem membri sau nu am mandatat-o să colecteze și drepturile noastre. Astfel încât, stimate domnule Ministru, vă rugăm să acceptați opinia noastră că Visarta nu reprezintă interesul artiștilor, ci interesul propriu, deloc cultural, ci exclusiv financiar. Și vă rugăm să fiți de acord că aceste prevederi normative ale legii dreptului de autor trebuie urgent modificate: 1. să putem colecta singuri drepturile de autor ori să ni se poată achita direct drepturile de autor, fără rularea și comisionarea acestora prin Visarta; 2. Visarta să nu mai aibă dreptul de a colecta pentru artiștii care nu au mandatat-o ori pentru moștenitorii noștri dacă nu au mandatat-o sau pentru noi dacă decedăm fără moștenitor; 3. Încurajăm și finanțăm organizarea de expoziții de artă românească în țară și străinătate, iar nu taxăm suplimentar expozițiile”, se precizează în petiție.

La finalul lunii noiembrie, Ministerul Culturii a anunţat că are în vedere modificarea Legii 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, după ce operatori culturali şi artişti plastici au făcut sesizări legat de metodologia de taxare a operelor expuse public, propusă de organismul de gestiune colectivă Visarta.


Ultimele stiri
Bradul de Crăciun, o tradiție cu rădăcini în Antichitate. Unde a apărut obiceiul împodobirii lui

Obiceiuri de Crăciun, în Transilvania. „Ce presupune „Colinda de ceată bărbătească”, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 2013…

Studiu: Șase din zece români declară că depășesc bugetul alocat pentru Sărbători. Generația care economisește mai mult |…

Tradiții de Crăciun în Maramureș: Brondoșii de Cavnic, obicei unic în țară, prin care sunt alungate spiritele rele…

STUDIU: De sărbători, Generația Z preferă momente autentice alături de familie și prieteni | AUDIO

Colindul dubaşilor, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat | AUDIO

Cele mai bune filme pe care să le vezi de Crăciun | VIDEO

În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă

Obiceiuri de Crăciun în Muntenia. Brezaia și jocul ursului

Obiceiuri de Crăciun, în Moldova. Îmblânzirea anului ce vine și a „Urșilor de la Comănești”. Alungarea duhurilor rele…