Peste 7 mii de rezidenți ai centrelor sociale, adulți și copii, cu sau fără handicap, au covid – anunță organizațiațiile Centrul pentru Resurse Juridice și Tonal, citând date primite, la cerere, de la Institutul de Sănătate Publică.

Sunt, în total, 328 de focare în toate centrele rezidențiale.

CRJ cere autorităților să reinstituie urgent măsura împărțirii personalului în două și obligaţia de a rămâne alături de beneficiari, în centre, câte 2 săptămâni, prin rotaţie, astfel încât persoanele instituționalizate, carantinate de 8 luni, să nu mai ia virusul SARS-COV 2 de la angajații care vin din afară.

Georgiana Pascu de la Centrul pentru Resurse Juridice:

“Din moment ce acest lucru a fost posibil la începutul pandemiei, în starea de urgenţă, este puţin probabil ca o astfel de organizare să nu fie posibilă. Cei cu care noi am vorbit se plâng că stau închişi de aproape 8 luni de zile în aceste centre. Pe lângă faptul că stau închişi, izolaţi de comunitate, mulţi dintre ei pierzându-şi locurile de muncă,  au ajuns să fie infectaţi de angajaţii care merg şi revin zilnic acasă.”

În cazul în care reimplementarea sistemul de lucru în ture de câte două săptămâni nu este posibilă, CRJ crede că se impune testarea zilnică a angajaților.

“În locurile unde acest lucru nu este posibil , să se introducă testarea zilnică. Credem că, până la acest moment, cazarea angajaţilor ar fi trebuit să fie rezolvată” – spune Georgiana Pascu, de la centrul de Resurse Juridice.

Comunicatul integral de la CRJ şi Tonal: 

Centrul pentru Resurse Juridice și Asociația Tonal atrag atenția asupra situației disperate a zecilor de mii de persoane, cu sau fără dizabilități, aflate în centrele sociale rezidențiale din România, care sunt puse în pericol, involuntar, chiar de către angajații acestor centre.

În primul rând, testarea angajaților o dată pe săptămână contribuie la creșterea ratei de infectare cu Covid-19 în centre, în rândul rezidenților. Salariații petrec doar 8-9 ore de muncă în centre. În rest, își trăiesc viața în comunitate, unde nu pot fi depistate în timp util eventualele persoane infectate care, ca și angajați ai centrelor, ulterior vor infecta rezidenții – așa cum s-a întâmplat în majoritatea cazurilor. În al doilea rând, infectările se propagă în interior din cauza interacțiunii dintre rezidenții infectați cu cei neinfectați, fie din lipsă de spațiu, fie din cauza netestării la timp a rezidenților infectați. În al treilea rând, oprirea de către CNSU a publicării de date de către INSP, referitoare la numărul de focare și de persoane infectate din aceste centre, poate contribui la protejarea insuficientă a acestui grup vulnerabil.

Încă de la jumătatea lunii octombrie, guvernul a stabilit să nu mai ia în calcul la rata incidenței focarele din centrele rezidențiale (art. 12 alin. 4, ”Măsurile din 14.10.2020 pentru diminuarea impactului tipului de risc”). Asta duce la raportarea scăderii ratei de infectare. Ministrul sănătății, domnul Nelu Tătaru (Sursa, Digi24, 16.10.2020[ii]), explica la acea vreme că ia această măsură pentru a evita situațiile în care o localitate intră în carantină din cauza unui astfel de focar care, nu este în comunitate, ci izolat, într-un centru. Dar, cum arătam mai sus, nu s-a luat în calcul faptul că angajații care se infectează într-un centru, trăiesc în comunitate (din lipsa izolării timp de 14 zile la locul de muncă).

În acest moment, la întrebarea noastră, INSP (răsp. nr. 17895 din 12.11.2020) raportează 328 de focare în toate centrele rezidențiale (indiferent de tipul acestora), cu un total de 7172 de cazuri de infectări.  Indiferent de semnificația acestui număr (total infectări / infectări active la data de astăzi) gravitatea situației constă în faptul că toate aceste focare și toate cele 7172 de persoane au fost infectate pe fondul izolării lor continue de aproape opt luni de zile. Raportările INSP referitoare la infectările cu Sars-Cov-2 ale persoanelor (cu/fără dizabilități) care trăiesc în centrele rezidențiale sunt neclare, incomplete, creînd confuzie și arătînd în continuare o atitudine de superficialitate față de acest grup vulnerabil.

Astfel, atragem atenția că persoanele din centrele rezidențiale sunt puse în pericol, fără intenție, chiar de către cei care ar trebui să aibă grijă de ele, adică de angajații din sistemul de asistență socială. Marea majoritate a focarelor au fost și sunt cauzate involuntar de aceștia, în condițiile în care rezidenții nu au voie să părăsească centrele, și nici să primească vizite ale persoanelor din comunitate. O posibilă infectare a unui salariat este un pericol atât pentru comunitatea în care acesta trăiește, cât și – la locul de muncă – pentru persoanele cu dizabilități pe care le îngrijește acel salariat.

Considerăm că situația este foarte diferită acum, comparativ cu începutul pandemiei, și credem că, până la acest moment, Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) ar fi trebuit să dispună de o evaluare precisă a situației, să elaboreze un plan concret, cu măsuri coerente și alocări de personal, și să solicite consiliilor județene fondurile necesare turelor de muncă de 2 săptămâni (prin rotație).

Pentru garantarea siguranței rezidenților și angajaților din centre solicităm următoarele:

1. Guvernul să adopte cadrul legal necesar pentru ca angajații centrelor rezidențiale să reia urgent sistemul de lucru în ture de câte două săptămâni, și/sau acolo unde nu este posibil, să asigure testarea zilnică a angajaților;
2. DGASPC să asigure asistență pentru elaborarea și publicarea planurilor de intervenție în funcție de scenariile posibile pentru fiecare centru (nicio persoană infectată, mai mulți angajați și rezidenți infectați, permiterea vizitării rezidenților prin asigurarea testării unui membru de familie cel puțin o dată / lună);
3. Consiliile Județene să aloce fondurile necesare pentru implementarea planurilor de intervenție din fiecare centru, inclusiv plata salariilor și a stimulentelor angajaților, ori decontarea unor cheltuieli cu cazarea și transportul acestora.
4. CNSU și INSP să asigure colectarea adecvată și publicarea datelor referitoare la situația focarelor apărute în fiecare centru social rezidențial, cu menționarea numărului de rezidenți și angajați infectați, vindecați sau decedați.
5. Ministerul Sănătății să se asigure că Direcțiile de Sănătate Publică realizează și transmit în timp util centrelor, rezultatele anchetelor epidemiologice.