Stațiunea de cercetare Dăbuleni le cere autorităților să constate daunele provocate de secetă și de temperaturile ridicate asupra culturilor de primăvară: mazăre, floarea soarelui și muștar. Producția va fi mult diminuată, cu până la 60-70% spune la Europa FM, Aurelia Diaconu, directoarea stațiunii Dăbuleni.
În acest moment nu există apă pe canalele de irigații. Dunărea a scăzut în ultimele 24 de ore cu 7 centimetri, astfel încât stațiile de pompare nu mai pot prelua apă din fluviu.
„În zona noastră toată lumea întreabă cum e cu seceta și deșertificarea, de aceea s-a și amenajat sistemul hidro pedo ameliorativ Sadova-Corabia”, spune Aurelia Diaconu, directoarea stațiunii de cercetare Dăbuleni.
Singura problemă e că sistemul de irigații care deservea și stațiunea nu mai funcționează de 13 ani.
Pentru că finanțarea de la stat acoperă cel mult 30% din costuri, pentru a-și asigura existența, stațiunea cultivă 2.000 de hectare care sunt la risc și la mila norilor din care nu a căzut strop de ploaie de zeci de zile.
„Am avut la momentul în care am înregistrat cererea 37 de zile fără precipitații. Eu fiind o instituție publică, trebuie să fac dovada de ce nu am realizat producția planificată.”
Alte 120 de hectare unde sunt culturile experimentale, rezistente la secetă, de fasoliță, înrudită cu soia, arahide și pepeni, sunt irigate local, din puțuri.
„Am sperat în finanțare prin PNRR și în sisteme de irigații, înțeleg că nu sunt fonduri foarte mari”, spune resemnată Aurelia Diaconu.
„Sunt probleme mari, nu ține de noi, rămâne să ne descurcăm cum putem, să folosim soiuri rezistente și să aplicăm tehnologia care se impune în condițiile astea și să obținem niște venituri ca să putem exista. Fără sisteme de irigații nu putem vorbi de performanță pentru că temperatura a ajuns la 50 de grade la nivelul frunzelor și la 60 de grade la sol. Sunt condiții extreme. Nu putem să facem minuni oricât de rezistente ar fi soiurile noastre și culturile. Nu rezistă la infinit!”, explică directoarea stațiunii de cercetare Dăbuleni.
În vreme ce mulți agricultori vorbesc despre pagube din cauza secetei și a lipsei de irigații, un fermier din nordul județului Teleorman spune că a avut noroc, anul acesta, deoarece a plouat la momentul potrivit. Și poate nu e chiar întâmplător, din moment ce culturile sale se află în preajma unor păduri.
Marian Popa are 1.500 de hectare cu grâu, porumb, rapiță și floarea soarelui și de mai bine de 40 de ani se ocupă de agricultură. El a povestit la Europa FM că doar culturile de rapiță au fost ceva mai afectate de secetă:
„Am încheiat cu 6.500 de kilograme de grâu la hectar, rapiță mai puțin pentru că în toamnă nu au fost condiții de răsărit și am făcut 2.500, floarea-soarelui arată foarte bine, porumbul arată foarte bine, deci am o situație atipică. Nu am nici un metru irigat, nici un metru pătrat, deci numai de la natură. (…) Sunt niște păduri, cam pe direcția aia vin ploile, mișcă natura.”
Marian Popa amintește că dintre toate țările europene, România are cele mai bune condiții de mediu pentru agricultură, iar irigații se pot face nu doar cu apa din Dunăre, ci și construind baraje pe râuri sau colectând apa de ploaie:
„Nu se poate iriga numai din Dunăre, România e brăzdată de ape care curg în Dunăre, are posibilități de a capta apa, de a se face baraje cum s-au făcut în anii ’70, apa poate fi acumulatăă în perioadele când este în exces și atunci în momente din acestea de criză s-o avem și să irigăm.”
Autori: Eliza Casandra, Florentina Mihăiță
Foto: Shutterstock
