România are un buget alocat estimat de 30,4 mld euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”, din care 13,7 mld euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 mld euro sub formă de împrumuturi.
Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este 30 aprilie 2021.
Pentru a aceesa banii, România trebuie să vină cu propriul plan și mai ales proiectele prin care vrea să-l implemeneze. Societatea civilă este și ea implicată și a luat parte la .
Guvernul României a aprobat pe 20 ianuarie Memorandumul „Mecanismul pentru elaborarea poziției Guvernului României cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență” (PNRR), prin care sunt stabilite cinci etape de parcurs în vederea obținerii unui document actualizat, ținta fiind data de 5 martie.
Planul Național de Redresare și Reziliență, actualizat, trebuie să integreze prioritățile din Programul de Guvernare, criteriile Comisiei Europene și pentru a fi relevant și realist, trebuie implicare a tuturor instituțiilor cu rol cheie în identificarea și elaborarea de proiecte.
Miliarde de euro de bani europeni ar putea schimba felul în care arată domenii importante ale societății românești, iar una dintre prioritățile acestui program o reprezintă digitalizarea.
Într-o discuție cu Mona Nicolici, la Misiunea Verde, Bogdan Ivănel, CEO și co-fondator Code for Romania, a spus că organizația pe care o reprezintă a participat la consultările organizate de Guvern, punând la dispoziția acestuia o propunere concretă ce cuprinde 6 acțiuni strategice pentru transformarea digitală și 8 ecosisteme de care România are nevoie pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) .
Între propuneri se află și un ”ecosistem pentru mediu”.
”Elementul esențial în lupta cu efectele schimbărilor climatice este educația pentru mediu. Prin ecosistemul dedicat protecției mediului ne propunem să implementăm la nival național un program complex care să impacteze trei zone esențiale: măsurarea poluării, colectarea eficientă pentru reutilizare și construirea și consolidarea de obiceiuri prietenoase cu mediul încă de la cele mai fragede vârste.
Propunem un program prin care să transformăm școlile din România în hub-uri de mediu prin implementarea următoarelor acțiuni:
Rețeaua școlară este cea mai extinsă rețea de clădiri din țară și este și cea mai bună reprezentare a distribuției populației în teritoriu. Dacă fiecare școală ar avea montați senzori de măsurare a poluării aerului și a poluării fonice am putea avea pentru prima dată măsurători relevante și cât mai complete ale gradului de poluare la nivel național.
Colectare spre reutilizare și reciclare. În România există multiple organizații care colectează donații de haine, încălțăminte, jucării și alte obiecte mici pentru a le putea dona către grupurile vulnerabile care au mare nevoie de orice sprijin de acest fel. În paralel, obiceiurile sănătoase care ne ajută să reutilizăm și să reciclăm eficient pornesc de la o educație pentru mediu consolidată încă de la vârste fragede. Unul dintre blocajele majore pentru a scala aceste eforturi este lipsa unei rețele consistente de colectare. Adică spațiu accesibil populației unde să amplaseze containere speciale.
Săptămâna educației pentru mediu. Propunem implementarea unei săptămâni, anual, dedicată exclusiv educației pentru mediu în toate școlile din România.
Implementarea unui program dedicat de educație de pregătire pentru dezastre cu focus pe inundații și alte fenomene meteo extreme agravate de schimbările climatice, dar și pe cutremur.
Construcția unei rețele de soluții digitale care sa deservească aceste acțiuni compusă din module dedicate managementului colectării, o aplicație mobilă pentru elevi și o componentă de vizualizare de date colectate prin intermediul senzorilor montați pe clădirile școlilor”, se artă în documentul Code 4 Romania.
Propunerile Code for Romania pot fi consultate pe blogul organizației.
