Înainte de 2009, Parlamentul European – singura instituție a Uniunii cu membri aleși prin vot direct – nu avea atribuții în privința bugetului. Noua înțelegere a fost parafată în februarie. Marii contributori (Regatul Unit, Germania, Olanda și Suedia) au pledat intens pentru reducerea cheltuielilor și – în cele din urmă – au avut cîștig de cauză. Beneficiarii fondurilor – precum Grecia, Spania, ori țările central și est-europene – sprijiniseră propunerea inițială a Comisiei Europene, care aloca sume mai consistente. La mijlocul lui 2016 urmează să se facă o analiză a cheltuielilor – banii nefolosiți vor fi incluși în fondurile destinate anului viitor și nu se vor mai întoarce (așa cum se întîmplă acum) în bugetele naționale. României îi sunt alocate pentru perioada 2014-2020 aproape 40 de miliarde de euro, o majorare de 18%. Cele mai consistente sume sunt destinate programelor din așa-numita politică de coeziune și agriculturii. În martie, Comisia Europeană a criticat aspru demersurile făcute de România pentru a primi banii respectivi. Într-o scrisoare a instituției se afirmă că toate ministerele și-au expus propriile nevoi, dar că Guvernul nu are o viziune strategică în această privință. În aceste condiții, Bucureștiul riscă să piardă încă un an și să se poată folosi de fonduri abia în decembrie 2014.
