Paul Angelescu, de la „România, te iubesc!” a prezentat în emisiunea „România în Direct” noua anchetă care vizează infrastructura din România și toți banii europeni investiți în acest segment. Între 2007 și 2013, România a pierdut 800 de milioane de euro, bani necheltuiți de autorități. În același timp, odată cu deblocarea lucrărilor către anul 2020, am început să construim la costuri mult mai mari provocate de inflația din Uniunea Europeană. În privința lucrărilor la căile ferate, acestea sunt și mai în urmă decât cele de autostrăzi. „Indiferent cât de nemulțumiți suntem de ritmul în care se lucrează. În 2007 aveam București-Pitești și București-Cernavodă autostrăzi”, a spus Paul Angelescu la Europa FM. „În perioada 2007-2013, pentru că nu am licitat suficient de mulți kilometri de autostradă sau cale ferată, am pierdut 800 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu ni-i mai dă nimeni înapoi”, subliniază Paul Angelescu.
Paul Angelescu: Premierul a evitat să mai dea un an estimativ despre când putem traversa Carpații
Cătălin Striblea: Cum stăm în momentul acesta? Ce arată materialul pe care l-ai făcut tu? Cât de departe sau aproape suntem de realizarea asta? 2028 este un termen fezabil?
Paul Angelescu: „Mie îmi este greu să spun dacă este fezabil sau nu. Pe Sibiu-Pitești sunt cinci loturi, unul – cel mai simplu de executat – a fost dat în folosință, cel dinspre Sibiu, anul trecut. Și mai sunt loturile cele mai dificile: patru loturi care presupun traversarea Carpaților, foarte multe tuneluri, viaducte și așa mai departe. Prin contractele acestea, termenul ar fi 2028 – 2029.
Premierul – cei care au văzut reportajul au văzut – a evitat să mai dea un an estimativ când putem traversa Carpații. Cei de la Asociația Pro Infrastructura care au foarte multă experiență în monitorizarea contractelor de infrastructură – fac asta de ani de zile și pe rutier și pe căi ferate – spun că unul dintre loturi, cel mai dificil, probabil că în 7-8 ani va fi inaugurat în cel mai bun caz”.
Paul Angelescu: „Indiferent cât de nemulțumiți suntem de ritmul în care se lucrează. În 2007 aveam București-Pitești și București-Cernavodă autostrăzi”
Cătălin Striblea: 7-8 ani? Adică, de fapt, vestea pe care ne-o dai este că 2032 este o variantă realistă? Sau cea mai realistă?
Paul Angelescu: „Putea să fie mult mai târziu…”.
Cătălin Striblea: Da, dacă privești lucrurile așa, da. Sunt de făcut niște tuneluri acolo. Le-ai vizitat tunelurile alea? Cum se construiește acolo? Cât de repede?
Paul Angelescu: „Am vizitat primul dintre tuneluri. Vestea bună este că săpăm în sfârșit la primul tunel de autostradă prin Carpați. Vestea mai puțin bună este că mai sunt multe altele de făcut pe celelalte loturi.
Au avansat, când am filmat noi acum câteva săptămâni ajunseseră până la 490 de metri. Merg cam cu 3-4 metri pe zi. Cam asta este ritmul și cred, totuși, că ar fi de precizat următorul aspect: indiferent cât de nemulțumiți suntem de ritmul în care se lucrează. În 2007 aveam București-Pitești și București-Cernavodă autostrăzi.
Nici măcar nu aveam București-Constanța. Erau cred că vreo 270 de kilometri de autostradă. Acum avem peste 1000 de kilometri de autostradă și drum expres. Evident, trebuia să avem mult mai mulți kilometri până acum.
Partea bună este că marile orașe din Transilvania sunt conectate aproape în întregime între ele cu autostradă. Partea mai puțin bună este asta cu Carpații, despre care discutam. Și asta este una dintre motivele pentru care Transilvania, din punct de vedere economic, a luat-o înaintea celorlalte regiuni istorice ale țării”.
Paul Angelescu: „În perioada 2007-2013, pentru că nu am licitat suficient de mulți kilometri de autostradă sau cale ferată, am pierdut 800 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu ni-i mai dă nimeni înapoi”
Cătălin Striblea: Care este de fapt motivul? Ai reușit să-ți dai seama ce a ținut aceste lucrări blocate atât de mulți ani?
Paul Angelescu: „Motivele… Cred că putem să facem o listă întreagă. Noi am vrut să facem o radiografie în reportajul acesta. Totul putem spune că a plecat de la faptul că noi eram pregătiți să facem proiecte de o asemenea anvergură în momentul în care am aderat la Uniunea Europeană. Pregătiți tehnic, cât și din punct de vedere al birocrației, al pregătirii documentelor în sine, al tuturor etapelor care au loc înainte să ne apucăm efectiv de trecut cu excavatorul prin câmpie, deal sau munte.
În perioada 2007-2013, pentru că nu am licitat suficient de mulți kilometri de autostradă sau cale ferată, am pierdut 800 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu ni-i mai dă nimeni înapoi. Pe lângă acești 800 de milioane de euro, mai sunt alte cel puțin 700 de milioane de euro pe care statul român le-a plătit din bani de la bugetul de stat ca și despăgubiri pentru loturile de autostradă pe care le-am licitat din fonduri europene, dar care au fost prost pregătite.
Au fost executate, însă constructorii care aveau și echipe foarte bune de avocați cu fiecare ocazie pe care au găsit-o în documentația prost făcută sau abordarea greșită a statului român s-au dus în instanță și au câștigat celebrele claimuri. Deci numai astea 700 de milioane de euro plus 800 de milioane cât am pierdut sunt un miliard și jumătate. Banii aceștia acoperă aproape în totalitate partea statului din Autostrada Sibiu-Pitești, care costă vreo 2,7 miliarde de euro.
Mai e o chestie de spus: în primele exerciții financiare (2007-2013) Uniunea finanța 85% din valoarea unui proiect și România punea 15%. Acum, Uniunea finanțează 40% sau 50% și restul banilor trebuie să vină de undeva cu ei statul român”.
Paul Angelescu: „Este clar că e cam ultimul tren în care Uniunea Europeană va aloca bani pentru marile proiecte de infrastructură, în special pentru cele rutiere”
Cătălin Striblea: Câți bani de la UE urmează să mai primim în zona asta?
Paul Angelescu: „E greu de spus cu exactitate, însă este clar că e cam ultimul tren în care Uniunea Europeană va aloca bani pentru marile proiecte de infrastructură, în special pentru cele rutiere, pentru că ele ar fi trebuit să fi fost gata până acum, iar banii europeni la nivel european să fie redirecționați către alte priorități.
Acem banii din PNRR – vreo 8 miliarde de euro dacă nu mă înșel pe infrastructură, dacă nu mă înșel – însă aici deocamdată s-au cheltuit destul de puțin și aici problema este că suntem – cel puțin așa cum arataă lucrurile acum – contracronometru.
Noi ne-am apucat și am deschis foarte multe șantiere, dar cele pe PNRR dacă nu le terminăm până în 2026 riscăm să dăm toți banii înapoi și să nu mai primim alții. Probabil guvernanții mizează pe faptul că o să găsească înțelegere, o să se mai ducă pe la Bruxelles, o să mai renegocieze niște termene și așa mai departe”.
Cătălin Striblea: Sau se vor împrumuta.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct”
Citește și edițiile anterioare în care „România în Direct” a dezbătut alături de „România, te iubesc!” anchetele care fac lumină în România
Sursa foto: Shutterstock
