Au fost 14, au mai rămas 4. Vorbim despre orașele care s-au înscris în cursa pentru Capitala Culturală Europeană. Însă, juriul internațional a decis că orașe că Iași sau Brașov – în ciuda istoriei și a monumentelor pe care le au – nu merită să meargă mai departe.
În schimb, a trecut acest de această primă etapă orașul Baia-Mare, alături de București, Timișoara și Cluj-Napoca.
Dacă ne referim la București, cei care s-au ocupat de dosarul de candidatură și-au asumat rolul de a muta cultura și la periferie. Timișoara a marșat pe ideea unui oraș multi-etnic. Baia Mare s-a descris drept poarta către Maramureș. Nu în ultimul rând, Cluj-Napoca a pus accentul pe evenimentele culturale care atrag un public tot mai numeros. Un exemplu de succes este Festivalul Internațional de Film Transilvania – TIFF. Tot pe oferta culturală se va pune accentul și în continuare, ne-a declarat Florin Moroșanu, directorul executiv al Asociației Cluj Capitală Culturală Europeană.
Câștigătorul va fi desemnat la vară și va împărți acest titlu cu un oraș din Grecia și altul din Serbia și Muntenegru.
Titlul de capitală culturală europeană este o șansă uriașă pentru orașul desemnat. În primul rând, vorbim despre fonduri importante care sunt alocate pentru evenimente sau reabilitarea unor monumente. În al doilea rând, e vorba despre reclama peste granițe, care-i atrage pe turiștii străini într-o capitală culturală.
