Ministerul Culturii a publicat pe pagina sa de internet dosarele celor 4 orașe care au ajuns în faza finală a competiției pentru Capitala Europeană Culturală 2012. Este vorba de Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara. Așadar, cu ce vor să câștige cele 4 orașe și ce vor face dacă vor deveni Capitală Culturală Europeană? Le vom prezenta pe rând.
BAIA MARE – “Orice drum începe cu o poartă deschisă!”
Pentru faza finală a competiției, Baia Mare mizează pe ospitalitate și autenticitate. Tocmai de aceea, sloganurile folosite sunt “Ești binevenit!” sau “Orice drum începe cu o poartă deschisă!” – aceasta fiind, de fapt, o trimitere la tradiționalele porți maramureșene, care se regăsesc în multe dintre proiectele propuse de băimăreni.
Tradiția este, iarăși, un punct forte al zonei Maramureșului. Tradiția și misticismul. Astfel, în fiecare lună, organizatorii propun evenimente care vor exploata obiceiurile locului – începând cu Alaiul Mascaților, Zeii Dragostei, Babele și Moșii, Zânele verii, Zeii focului, Nopțile vrăjite și Zilele Lupilor, dar și Colindatul.
Un alt slogan – Găsești rădăcinile! #CheckInBaiaMare – este, de această dată, o invitație pentru artiștii dornici de mobilitate sau pentru cei care caută o destinație pentru un an sabatic, în care să-și exprime creativitatea.
Multe locuri din oraș și din apropierea acestuia ar urma să devină scene și se vor restaura clădiri istorice pentru a le transforma în centre culturale.
Autoritățile din Baia Mare spun că orașul poate găzdui peste 600.000 de turiști într-un an, cu o noapte de cazare de la 25 până la 60 de euro și cu un prânz care nu depășește 15 euro de persoană.
BUCUREȘTI – Orașul IN-VIZIBIL
Orașul IN-VIZIBIL este sloganul cu care Bucureștiul candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Ideea vrea să pună în valoare evenimente sau locuri cu potențial, care există în București, dar nu sunt suficient exploatate.
Strategia Bucureștiului are 3 direcții. Mai întâi, se va urmări contradicția dintre orașul pierdut, cu farmecul lui interbelic, și – orașul regăsit – cu o nouă direcție artistică, una avangardistă.
Apoi, pe contradicția dintre realitățile din perioada socialistă a Bucureștiului și cea, de după 1989, de oraș în permanentă tranziție. Domenii precum jocurile video, design-ul, arta digitală, mediul, civismul, arhitectura sau meșteșugurile vor fi puse și ele în valoare prin tot felul de evenimente culturale.
De asemenea, periferiile și ideea de mahala în București vor fi exploatate prin organizarea unor evenimente în cartiere și în locuri neconvenționale.Există un program – EUroma – care așează într o lumină nouă populaţia și cultura rome.
Importantă în strategia Bucureștiului este și ideea unei mai bune conectăti a Capitalei cu alte orașe europene. Regăsim, încă de la început, referiri la tragedia de la Colectiv, de anul trecut, ca argument pentru nevoia de noi spații culturale.
CLUJ-NAPOCA – Servus! Acesta-i Clujul!
Servus! Acesta-i Clujul! – un slogan prietenos, care se va auzi tot mai des dacă orașul transilvănean va deveni Capitala Culturală Europeană. Până atunci, însă, Clujul scoate la înaintare tot ce are mai bun.
Mai întâi, Orașul – prietenos, așa cum spuneam – transformat – citez – într-un laborator urban, cu inițiative culturale inedite. Așezarea între est și vest – spun organizatorii – e un avantaj, pentru că orașul îmbină atmosfera de burg „imperial”, cu patina occidentală.
Clujul merge și pe exploatarea Transilvaniei – cu legendele lui Dracula, cu cetățile săsești și comunități autentice.
Televiziunea Discovery Channel este invitată să co-producă, alături de regizori din Cluj, un documentar în care să demonteze anumite mituri din Transilvania. Vor avea loc trasee culinare și vor fi continuate festivalurile consacrate deja.
Arta va fi dusă – sub diferite forme – în spitale, școli și locuri neconformite. Iar cultura va fi folosită și pentru a testa soluții la problemele pentru care nu s-a găsit încă o rezolvare optimă, cum este cazul comunității rome care trăiește la Pata Rât, lângă groapa de gunoi. Muzicienii vor ajunge acolo unde nimeni nu ar vrea să fie și vor cânta pentru cei ce locuiesc în stradă, în închisori, la azilurile de bătrâni, în spitale sau în adăposturi.
Și încă o inițiativă: Programul Cluj-Napoca 2021 invită doi artiști croați care au înființat la Zagreb Muzeul Inimilor Frânte să facă un astfel de muzeu temporar și la Cluj.
Servus. Acesta-i Clujul!
TIMIȘOARA – Luminează orașul prin tine!
Timișoara merge în campania pentru Capitala Culturală cu un slogan … luminos: LUMINEAZĂ ORAȘUL PRIN TINE. Nu a fost ales întâmplător, având în vedere că, prima stradă iluminată electric în Europa continentală a fost o stradă din Timișoara. Se întâmpla în 1884.
Și … tot în Timișoara s-au aprins primele scântei ale Revoluției din 89. Poate tocmai de accea, în proiectul său pentru competiția europeană, orașul de pe Bega își propune să pună în mișcare nu numai energiile creative și culturale, ci și cele civice. Iar „Spiritul Timișoarei” să fie reaprins, de această dată, prin cultură.
Expoziții și muzee neconvenționale ale istoriei recente – cum ar fi Muzeul Interactiv al Revoluției, concerte, teatru documentar, reconstituiri ale unor spectacole emblematice, prezentând artiști din mișcare post 1989 – artă politică, artiști, activism … sunt câteva dintre evenimentele care vor anima orașul.
Va fi și un festival al luminilor, dar și Ziua Europeană a Vecinilor. Mega Bega – un festival care va aduce pe râul care traversează Mica Vienă a României – cum i se mai spune Timișoarei – se va desfășura pe o scenă plutitoare, pe care se vor întâmpla concerte, piese de teatru și proiecții de filme.
Vor prinde viață și malurile Begăi, care vor fi folosite și ele ca scene neconvenționale pentru momente la fel de neconvenționale.
