ProTV a difuzat duminică, 26 martie, la „România, te iubesc!”, un reportaj despre patrimoniul României din afara granițelor, realizat de Cosmin Savu. Jurnalistul a venit la „România în Direct”, unde a discutat alături de Cătălin Striblea și ascultătorii Europa FM despre cum ar trebui autoritățile române să îngrijească, să valorifice sau să-și dea silința de a recupera aceste patrimonii.
Primul caz despre care a vorbit jurnalistul Cosmin Savu a fost cel a unei clădiri pe care Albania i-a dăruit-o lui Nicolae Iorga, în semn de apreciere pentru interesul acordat de istoricul român acestei țări:
„Am încercat să fac o poveste istorică, neașteptat pentru 2023, ca noi să avem încă moșteniri de dinainte de Primul Război Mondial (…). Albania, o poveste despre istoria Albaniei, care a crescut și s-a format cu ajutorul României, independența României a fost hotărâtă la București, a fost semnată de foarte mulți aromâni, a primit un sprijin foarte mare din partea Regatului României de la acea dată și actul de botez al poporului albanez a fost identificat într-o bibliotecă din Florența de Nicolae Iorga. Istoria Albaniei este scrisă de Iorga.”
În semn de recunoștință, Nicole Iorga are acum și o statuie în Albania, a mai spus Cosmin Savu, la România în Direct:
„Statuia (lui Nicole Iorga) este recunoștința poporului dar și insistența aromânilor din zonă. Datorită lui Iorga, datorită scrierilor lui Iorga, albanezii au reușit să aibă recunoaștere europeană, au reușit să fie stat european.”
Clădirea lui Nicolae Iorga a ajuns hotel de 4 stele
Autoritățile albaneze i-au oferit istoricului român o clădire, pe care mai târziu România a transformat-o într-un institut. În schimb, casa s-a pierdut odată cu căderea comunismului, iar azi este în mâna unui grup de persoane, deși România a câștigat casa în toate instanțele albaneze, a mai explicat jurnalistul ProTV:
„Casa este astăzi un hotel, e o mafie albaneză care și-a băgat coada și care nu vrea să returneze acest spațiu, acolo e o problemă a statului albanez. Sună foarte românesc, așa, deși este la ceva distanță, pe malul Mării Ionice, într-o zonă superbă, vizavi de insula Corfu. Institutul Nicolae Iorga, așa ar fi trebuit să fie, este un hotel de 4 stele care găzduiește turiști.”
Datoriile țărilor africane către România, vândute
Și în Africa România are de recuperat mai multe creanțe. Asta pentru că, în perioada comunistă, mai multe țări africane au semnat acorduri comerciale cu România. Cosmin Savu:
„Am avut în majoritatea țărilor africane (…), regimul Ceaușescu a fost foarte activ, a avut inspirația de a face investiții multe pe tărâm african dintr-o necesitate. România era în plină industrializare dar resursele noastre nu sunt atât de mari așa că avea nevoie de reurse primare și cele mai multe sunt în Africa. (…) Momentul ’89 a dus și o rupere a acestor relații.”
Una dintre aceste țări este Zambia.
„Zambia este o țară bogată în resurse dar sărăcită (…). Noi, acolo aveam de recuperat o creață de vreo 30 milioane de dolari, noi le-am trimis mașini, am ajutat să se dezvolte (…). Am vândut creanța unui fond de investiții dintr-un paradis fiscal”, a spus Cosmin Savu, la Europa FM.
O sumă și mai mare o au de recuperat autoritățile române de la Sudan, a mai spus Cosmin Savu, jurnalist ProTV:
„În Sudan, în continuare avem de recuperat 170 milioane de dolari, în Sudan am făcut foarte multe rețele petroliere. A fost un episod cu niște ani în urmă când Dinu Patriciu a încercat cu Omar Haissam să preia creanța pe modelul creanței din Libia, pe care Dinu Patriciu a luat-o la un moment dat.”
De ce nu mai este România prezentă în Africa?
„În 2017 s-a luat o decizie chiar în CSAT care privește o relație cu țările sub-sahariene din Africa. Ar trebui să avem această relație pentru că este o piață de desfacere imensă. Sunt convins că noi putem să dăm foarte multe bunuri în Africa, dar de data asta să luăm și banii pe ele”, a explicat Cosmin Savu, la România în Direct.
Teaurul României, blocat în Rusia
Jurnalistul a adus în discuție și vestitul tezaur, pe care n-am reușit nici în acest moment să-l recuperăm din mâinile Kremlinului:
„Până în 2019 au fost totuși niște comisii bilaterale. Negocierile s-au terminat în momentul în care s-au citit documentele pentru că ei le citesc în rusă, noi în limba română, deși sunt niște rapoarte și niște procese verbale făcute de BNR la momentul respectiv.”
Urmăriți în continuare emisiunea România în Direct în varianta integrală:
