Confidenţialitate


Semnificația sărbătorii Pascale și etimologia cuvântului Paște. De ce se sărbătorește Învierea Domnului întotdeauna duminica | GALERIE FOTO


Semnificația sărbătorii Pascale și etimologia cuvântului Paște. De ce se sărbătorește Învierea Domnului întotdeauna duminica | GALERIE FOTO

Paștele mai este cunoscut și sub denumirea de sărbătoarea luminii și a bucuriei și marchează Învierea Domnului. Paștele mai poartă și denumirea de Sfintele Paști. Ce înseamnă Paștele, cum s-a stabilit că Paștele se celebrează în ziua de duminică și ce înseamnă el pentru Biserica Ortodoxă.

Originea cuvântului „Paști”

„Paști” își are originea în limba ebraică. La evrei, cuvântul „Pascha” înseamnă trecere. Termenul este moștenit de la egipteni și indică sărbătoarea anuală a azimilor în amintirea trecerii evreilor prin Marea Roșie și a eliberării lor din robia Egiptului.

Creștinii preiau termenul și-i oferă o nouă semnificație: trecerea de la moarte la viață, scrie crestinortodox.ro.

Învierea Domnului: Când a avut loc și când se celebrează Paștele

Mai mulți istorici bisericești au concluzionat că Învierea Domnului a avut loc în prima duminică după Paștile iudeilor din anul 33 al erei creștine.

Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325 a încercat să introducă acceași dată pentru sărbătorirea Paștelui în toată lumea:

  • Paștele se va celebra întotdeaun duminica;
  • Duminica în cauză va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară;
  • Când 14 Nisan cade duminica, Paștele va fi serbat în duminica următoare pentru a nu se serba odată cu Paștele iudeilor, dar nici înaintea acestuia.

Ce este Nisan: Nisan este prima lună a anului evreiesc, care începea la lună noua de după echinocțiul de primăvară.

Semnificația Paștelui

În Ortodoxie, Paștele este „sărbătoarea sărbătorilor” și se spune că sărbătoarea Paștelui este o explozie de bucurie, „care perpetuează explozia de bucurie a ucenicilor care au văzut pe Domnul înviat”, mai scrie crestinortodox.ro.

„S-a spus că <<vestea buna>> (Evanghelia) creștină se concentrează în vestea Învierii lui Hristos, temei al siguranței că și noi vom învia. Apostolii și-au văzut misiunea lor în a fi martori ai Învierii lui Hristos (Fapte I, 22).

Desigur însă că această veste a fost prin excelență <<vestea bună>> nu pentru că a anunțat învierea unui om simplu; nici n-a întemeiat nădejdea învierii noastre a tuturor pe învierea unui astfel de om simplu”, scrie crestinortodox.ro.

Sărbătoarea Paștilor în Biserica Ortodoxă

„Paștele în Biserica Ortodoxă dă expresie acestei bucurii și lumini nemărginite, izbucnite în existența omenească odată cu țâșnirea orizontului vieții dumnezeiești în ea. Căci prin aceasta, viața creștinilor e înălțată la plenitudine și eternitate în Dumnezeul devenit om, la împărtășirea de viață nelimitată și transcendența a lui Dumnezeu, revarsată din ipostasul Cuvântului”, spune crestinortodox.ro.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Cărți numai bune de citit în minivacanța de Paște


Ultimele stiri
Studiu: Șase din zece români declară că depășesc bugetul alocat pentru Sărbători. Generația care economisește mai mult |…

Tradiții de Crăciun în Maramureș: Brondoșii de Cavnic, obicei unic în țară, prin care sunt alungate spiritele rele…

STUDIU: De sărbători, Generația Z preferă momente autentice alături de familie și prieteni | AUDIO

Colindul dubaşilor, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat | AUDIO

Cele mai bune filme pe care să le vezi de Crăciun | VIDEO

În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă

Obiceiuri de Crăciun în Muntenia. Brezaia și jocul ursului

Obiceiuri de Crăciun, în Moldova. Îmblânzirea anului ce vine și a „Urșilor de la Comănești”. Alungarea duhurilor rele…

Obiceiuri de Crăciun, în Crișana. Prin ce se deosebește Turca din Bihor față de cea din alte zone…

Obiceiuri de Crăciun, în Oltenia. Ce presupun Viflaimul din Dolj, Vasilca și scormonitul în foc | AUDIO