Toţi cei 80 de parlamentari prezenţi au votat pentru, reuşind astfel să se atingă pragul de două treimi cerut pentru iniţierea oricărei schimbări în legea fundamentală.
Prim-ministrul Zoran Zaev şi omologul său grec, Alexis Tsipras, au căzut de acord în iunie ca Macedonia să-şi schimbe numele în Republica Macedonia de Nord şi Atena să înceteze blocarea aderării vecinului ei la NATO şi să permită deschiderea discuţiilor de aderare la UE.
Votul din parlament vine la scurt timp după eșecul unui referendum exact pe această temă.
În septembrie, referendumul pe tema schimbării numelui Macedoniei a consemnat o prezenţă foarte slabă, de puțin peste 30%, semn că perspectiva reconcilierii cu Grecia vecină şi integrarea micii republici din Balcani în Europa n-a fost suficientă pentru a mobiliza electoratul la urne.
Cvorumul necesar era de 50%. Dintre cei care s-au dus la urne, 90% s-au pronunţat pentru ca fosta republică iugoslavă să devină Macedonia de Nord.
Dispută de aproape trei decenii, la final?
Grecia revendică numele Macedonia şi moştenirea ei istorică pentru provincia sa nordică. Disputa diplomatică a izbucnit după apariţia Macedoniei în urma dezintegrării fostei Iugoslavii în 1991. Acordul de acum ar putea pune capăt disputelor diplomaticecare s-au întins pe duarata a aproape trei decenii și care au blocat accesul Macedoniei la mai multe oportunități de dezvoltare europeană.
