Parlamentul European a votat rezoluția privind statul de drept din România

Parlamentul European a votat marţi rezoluţia privind statul de drept din România, cu 473 voturi “pentru”, 151 “împotrivă” și 40 de abțineri.

Textul rezoluției a semnalat îngrijorarea PE referitoare la modificarea legislaţiei penale şi judiciare, ceea ce ar putea submina independenţa sistemului judiciar şi lupta anticorupţie.

Parlamentul European a subliniat că este important să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune şi să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

Prin rezoluția votată, Parlamentul condamnă totodată intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018 și invită autorităţile române să instituie garanţii prin care să asigure o bază transparentă şi legală pentru orice tip de cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care dereglează mecanismele de verificare şi de echilibrare.

PE mai solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii, îndeamnă autorităţile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupţiei în rândul funcţionarilor de stat şi să aplice strategia naţională anticorupţie.

De asemenea, o altă recomandare insistentă adresată României este aceea „de a reconsidera legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul acesteia de a intimida societatea civilă şi de a intra în conflict cu principiul libertăţii de asociere şi cu dreptul la viaţa privată.

Parlamentul consideră că această legislaţie trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE, îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de restricţiile politice aplicate libertăţii presei şi faţă de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate şi ar reintroduce defăimarea în Codul Penal.

Parlamentul şi Guvernul României sunt îndemnate să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar. În opinia demnitarilor europeni, e nevoie de un dialog constant cu societatea civilă, ca și de solicitarea din proprie iniţiativă a avizelor Comisiei de la Veneţia cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă.

Guvernului i se mai cere să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat. Comisia e, de asemenea, invitată insistent să îşi reia fără întârziere exerciţiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupţiei în toate statele membre și să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi de criterii uniforme uşor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupţiei din statele membre şi pentru a evalua politicile anticorupţie ale acestora.

Acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare ţară. Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, ar trebuie să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor și să ofere în continuare sprijin complet României în identificarea unor soluţii adecvate.

Dezbaterea premergătoare rezoluţiei a avut loc pe 3 octombrie, în plenul Parlamentului European.

La discuţii au participat premierul Viorica Dăncilă şi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.