Parlamentul European a votat marți seară reforma politicii agricole în Uniune. Până în 2030, toate statele membre, așadar inclusiv România, trebuie să reducă drastic cantitatea de pesticide folosite în agricultură și în același timp, să crească terenurile alocate producției bio.
Anca Grădinaru a întrebat-o pe eurodeputata Carmen Avram, membră în Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, care sunt, pentru România, punctele nevralgice din noile reguli adoptate de Legislativul comunitar.
„Pentru România este foarte complicat să asiguri până în 2030 25% producție organică având în vedere că noi suntem la 3.4% producție organică; Austria este în jur de 20%. Deci asta ar fi o problemă: 25% producție organică. Care înseamnă mai multă apă decât se folosește în agricultura tradițională, mai mult teren pentru o producție mai mică. În același timp trebuie să pună de-o parte alt 10% teren pe care trebuie să-l păstreze nelucrat pentru a reface biodiversitatea”, a explicat Carmen Avram pentru Europa FM.
Noua politică agricolă a Uniunii Europene prevede că statatele trebuie să se asigure că tinerii fermieri vor primi cel puțin 3% din bugetul alocat agriculturii, iar fermele mici și mijlocii cel puțin 10% din plățile directe.
Eurodeputa Carmen Avram spune că România trebuie să întocmească imediat planul strategic de reformare a agriculturii.
„Trebuie redactat planul național strategic împreună cu fermierii, cu organizațiile, cu asociațiile de fermieri. Asta este obligatoriu pentru că ministrul nu poate să filosofeze, trebuie să vorbească cu fermierii și să spună <<Noi asta vrem>>. În al doilea rând, trebuie să ne împărțim țintele, să vedem exact cum putem, cât trebuie să îndeplinim în fiecare an ca în 2030 să ajungem la procentele și le impune Uniunea Europeană”, a mai explicat Carmen Avram pentru Europa FM.
Autor: Anca Grădinaru
Sursa foto: Pixabay
Citește și: Ghiduri complete, în funcție de sector: Cum și unde reciclăm deșeurile în București | VIDEO