Efectul ar fi că se vor reduce contribuțiile statelor, inclusiv cea a țării noastre.
Hotărârea este contestată, însă, de Marea Britanie, Suedia și Olanda. Așadar, e posibil să apară dispute pe această temă lla Consiliul European.
Parlamentul European a adoptat propunerea Comisiei privind taxarea cu 0,1% a tranzacţiilor cu acţiuni şi obligaţiuni, respectiv 0,01% în cazul tranzacţiilor cu derivate.
Legislativul comunitar a modificat însă proiectul. A introdus un un ‘principiu al asigurării’, prin care și instituţiile financiare din afara Uniunii ar fi obligate să plătească taxa dacă tranzacţionează pe titluri şi instrumente emise iniţial în interiorul Uniunii.
A fost păstrat în proiect ‘principiul rezidenţei’ , adică – tranzacţiile cu titluri emise în afara Uniunii la care participă cel puţin o instituţie cu sediul în spaţiul comunitar vor fi de asemenea taxate.
Sunt exceptate de la plata taxei fondurile de pensii.
Decizia finală privind aplicarea taxei aparţine Consiliului European.
Principalii susţinători ai taxei pe tranzactiile financiare sunt Germania şi Franţa.
Dar cel mai vehement oponent este Marea Britanie, care vrea să protejeze statutul Londrei de centru financiar global.
Statele membre au drept de veto în Consiliu în privinţa proiectelor legate de taxare.
Două treimi veniturile obtinute prin aplicarea taxei pe tranzacţii financiare ar fi virate la bugetul Uniunii Europene. Astfel, va fi redusa contributia statelor membre.
În cazul României, Comisia Europeana estimează scăderea contribuţiei la bugetul Uniunii calculată în funcţie de Venitul Naţional Brut, cu 154 milioane euro la nivelul anului 2020.
