Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a fost miercuri, 18 septembrie, invitata Mădălinei Dobrovolschi în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Ministrul a explicat, pe scurt, ce pârghii de acțiune au la dispoziție victimele violenței seuxale și ce fel de sprijin le acordă statul. Recent, Ministerul Justiției a elaborat și publicat pe site-ul propriu un ghid privind sesizarea faptelor de violență și de hărțuire sexuală. „În acest ghid, foarte simplu, le descriem unde pot să meargă să sesizeze acea faptă, cum o pot face, care este modalitatea prin care tu îți ceri anumite drepturi, care sunt drepturile tale legale, cum te poate statul proteja”, a precizat ministrul Justiției. Totodată, o modificăre adusă legislației privind abuzurile sexuale, la propunerea Ministerului Justiției, extinde cadrul de protecție a victimelor, a spus Alina Gorghiu. „Astăzi, orice tip de agresor este supus acestui ordin de protecție și victima, indiferent de calitatea ei, indiferent că este membru al familiei sau nu, este protejată”, a explicat ministrul Justiției.
Peste 3000 de dosare privind abuzuri sexuale se află în prezent în unitățile de Parchet din România, spune ministrul Alina Gorghiu. „Vorbim de un număr relevant de dosare în creștere în fiecare an la unitățile de parchet”, a spus ministrul Justiției la Europa FM.
Alina Gorghiu: „Cu cât vom vorbi mai mult despre faptul că statul le poate proteja, cu atât încrederea lor să vină să ceară ajutorul va fi mai mare”
Mădălina Dobrovolschi: Ce va găsi o persoană care este în acest context de vulnerabilitate și vulnerabilizare în acest ghid (Ghidul privind sesizarea faptelor de violență și de hărțuire sexuală – n.r.)? Ce intrusmente are la îndemână, doamna ministru?
Alina Gorghiu: „În primul rând i se spune foarte clar că poate să facă o sesizare, pentru că statul român are pârghii să o protejeze. Dar ca să te poată proteja cineva, tu trebuie să spui că ai o problemă. Și le încurajez pe toate femeile, tinerii, bărbații care, agresați, care au fost subiectul unor probleme de natură sexuală să facă sesizări la instituțiile statului.
Știți că s-a mărit numărul de dosare nu doar pentru că pur și simplu sunt mult mai multe cazuri, ci pentru că victimele au căpătat încrdere să facă aceste sesizări. Cu cât vom vorbi mai mult despre faptul că statul le poate proteja, cu atât încrederea lor să vină să ceară ajutorul va fi mai mare. În acest ghid, foarte simplu, le descriem unde pot să meargă să sesizeze acea faptă, cum o pot face, care este modalitatea prin care tu îți ceri anumite drepturi, care sunt drepturile tale legale, cum te poate statul proteja și toate aceste materiale informative. Îl găsiți pe site-ul Ministerului Justiției”.
Alina Gorghiu: Victimele infracțiunilor primesc sprijin financiar de la stat. De unde luăm banii? De la infractori
Mădălina Dobrovolschi: Și poate în context ar trebui să reamintim că România este fruntașă atunci când vine vorba de mame minore, de femei traficate. Din păcate, cifrele acestea nu au scăzut foarte mult în ultimii ani.
Alina Gorghiu: „Au crescut aceste cifre, însă am adaptat legislația. De un an și jumătate am făcut câteva lucruri care sunt mecanisme moderne în toată Europa. Am creat acest mecanism de ajutorare a victimelor infracțiunilor – că vorbim de trafic de persoane, că vorbim de trafic de minori – acestor victime ale infracțiunilor, statul român le oferă anumite sume de bani atunci când ele sunt victime. De unde luăm banii? De la infractori.
Luăm banii de la infractori și îi dăm acestor victime. Cum? O dată sub formă de vouchere, că vorbim de transport, de cazare, de cheltuieli medicale. Acestea se acordă în cuantum maxim de 18.500 de lei victimelor infrcțiunilor sau compensații financiare. Anul acesta, ministerul (Justiției – n.r.) a reușit să dea aproape 76.000 de lei victimelor infracțiunilor pentru daune morale sau materiale. Este un minim ajutor din partea statului care ți se oferă ție, victimă, astfel încât să poți să îți acoperi o parte din nevoile urgente sau din daunele pe care le-ai suportat”.
Alina Gorghiu: „Orice tip de agresor este supus acestui ordin de protecție și victima, indiferent de calitatea ei, indiferent că este membru al familiei sau nu, este protejată”
Mădălina Dobrovolschi: Și o chestiune care ține și de frică, pentru că multe dintre victime se tem de agresor și acolo intervine mecanismul acsta al ordinului de protecție. Poate ar trebui să detaliem puțin și chestiunea aceasta.
Alina Gorghiu: „E prima dată când se întâmplă în România și e bine că reușim să extindem cadrul de protecție a victimelor. Până acum, dacă existau fapte de violență, acest ordin de protecție provizoriu pe care îl dădea poliția, confirmat ulterior de instanță era doar pentru membrii de familie. Erai soție, erai membru de familie și te agresa tot un membru al familiei, atunci beneficiai de protecția statului. Altfel nu. Ministerul Justiției a făcut această lege, a fost adoptată de Parlament. Și astăzi, orice tip de agresor este supus acestui ordin de protecție și victima, indiferent de calitatea ei, indiferent că este membru al familiei sau nu, este protejată. De două săptămâni, de când a intrat legea în vigoare, deja avem foarte multe ordine de protecție provizorie, eliberate de poliție pentru protejarea victimelor.
Ca atare, dacă sunteți agresată de un coleg la locul de muncă, dacă sunteți sunată insistent la ore neăotrivite de cineva, dacă online sunteți amenințată, vă simțiți hărțuită, prezentați această situație de fapt unui polițist. Numărul 112 este, de asemenea disponibil. Vă asigur că orice fel de victimă, orice fel de persoană care simte o stare de pericol va putea beneficia de ordinul de protecție.
Din luna octombrie, fiecare vicitmă va putea să beneficieze de acea brățară electronică prin care este monitorizată pentru ca agresorul să nu se poată apropia de ea”.
Mădălina Dobrovolschi: Și foarte important de subliniat, primul pas: să contacteze poliția – 112 – și de acolo mecanismul ar trebui să fie funcțional.
Urmărește întreaga emisiune „Piața Victoriei”:
Sursa foto: Europa FM
