ACTUALIZARE: Și DNA critică dur adoptarea prin ordonanță de urgență privind modificările Codului penal și Codul de procedură penală.
Direcția Națională Anticorupție susține că aceste modificări vor avea impact ”asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare și în proces de judecare.”
”Între altele, ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracțiunilor de corupție. În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată.”
DNA a făcut și un bilanț al dosarelor trimise în judecată în perioada 2014-2016 pentru infracțiunea de abuz în serviciu. E vorba de 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate depășesc un miliard euro (1.048.341.902 euro).
În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.
Comunicatul DNA poate fi citit AICI.
Guvernul propune ca orice faptă de abuz în serviciu care ar cauza un prejudiciu sub 200.000 de lei să nu mai fie investigată și pedepsită. DNA atrage atenția că acest plafon este stabilit arbitrar și există posibilitatea de a fi favorizate astfel anumite persoane. Printre ei, s-ar putea afla și liderul PSD, Liviu Dragnea, trimis în judecată, alătura de fosta soție, pentru instigare la abuz în serviciu.
Prejudiciul în acest dosar este de 100 de mii de lei.
O altă modificare propusă de ministerul Justiției: orice faptă pentru care nu există plîngere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai fi investigată. DNA susține că în situația în care autorul faptei este chiar conducătorul instituției, tot el ar trebuie să formuleze o plângere împotriva propriei persoane. În plus, plângerea trebuie depusă în termen de 3 luni de la comiterea faptelor, ceea ce înseamnă că neregulile scoase la iveală de unele controale făcite anul trecut de Curtea de Conturi sau ANAF ar fi șterse cu buretele.
DNA consideră că reducerea pedepsei de la 7 la 3 ani în cazul celor găsiți vinovați pentru abuz în serviciu nu este justificată. Odată cu scăderea pedepsei, scade și termenul de prescripție, ceea ce înseamnă că o serie de procese și dosare vor fi închise.
Potrivit unei analize realizate de Hotnews, printre beneficiarii modificărilor aduse codului penal și codului de procedură penală s-ar afla, în afară de liderul PSD, Liviu Dragnea, fostul vicepremier, Gabriel Oprea, fostul ministru al turismului, Elena Udrea și Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte.
Pe listă, s-ar mai afla Tiberiu Nițu, Marian Vanghelie, Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu, Dan Șova, Alina Bica și Laura Georgescu.
Parchetul General critică dur posibila modificare a codurilor penale anunțată de ministrul Justiției.
Documentul ar putea fi aprobat de Guvern prin ordonanță de urgență.
În cea de a doua intervenție publică a instituției de după ce ministrul justiției și-a făcut publice planurile, Parchetul spune că proiectul de modificare a legislației penale depășește limitele stabilite de Curtea Constituțională.
Documentele lansate în dezbatare publică de Florin Iordache, continuă Parchetul General, îi încurajează pe funcționari să comită abuzuri în serviciu.
Parchetul General începe prin a afirma că este, într-adevăr, nevoie, ca legislația penală să fie schimbată astfel încît ea să respecte mai multe decizii ale Curții Constituționale. Însă – în actuala redactare – modificările propuse depășesc limitele stabilite de CCR.
Definiția conflictului de interese, de pildă, e schimbată substanțial, astfel încît “denaturează intenția inițială a legiuitorului, aceea de a sancționa conduita imorală a funcționarului”.
Parchetul dă și exemple: doi deputați și-au angajat anul trecut rudele la birourile parlamentare, iar 12 primari au cumpărat bunuri de la societăți ai căror asociați unici sau administratori erau rudele acestora.
Abuzul în serviciu, mai spune Parchetul, condiționează existența infracțiunii de producerea unei pagube “într-un cuantum arbitrar”, de 200,000 de lei.
Or, “o asemenea modalitate de incriminare ar constitui o veritabilă încurajare pentru comiterea repetată, de către funcționari, cu intenție, a unor fapte de abuz în serviciu”.
În plus, nici nu se precizează dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancționate în vreun fel.
Lăsarea lor în afara ilicitului penal e calificată drept “o situație deosebit de periculoasă”. Parchetul critică și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu – ea nu ar face decît să încurajeze “o conduită subiectivă din partea funcționarului, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală”.
Consecințele estimate de procurori: producerea unor pagube materiale grave și încălcări ale drepturilor persoanelor. În fine, Parchetul Înaltei Curți observă că în ultimii doi ani, aproape două mii de persoane au fost trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Prejudiciile au fost de aproape 4 miliarde de lei și de aproape 200 de milioane de euro.
Penmtru neglijență în serviciu au fost judecați peste 200 de funcționari. În cazul lor, prejudiciile au fost de aproape 5 milioane și jumătate de lei și de un milion de euro.
Comunicatul Parchetului General poate fi citit integral AICI.
