Biroul Procurorului Public European (EPPO) a primit până în prezent peste 2.000 de rapoarte de infracţiuni şi a lansat circa 350 de investigaţii, valoarea estimată a prejudiciilor implicate în aceste cazuri fiind de aproximativ 4,6 miliarde de euro, a declarat vineri procurorul-şef european Laura Codruţa Kovesi, într-o reuniune a Comisiei de control bugetar a Parlamentului European (CONT) desfăşurată la Bruxelles.
EPPO ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie acest an, fiind o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci au ales să nu participe la EPPO – Danemarca, Irlanda, Polonia, Suedia şi Ungaria.
”La ora actuală EPPO are peste 350 de investigaţii în curs, prejudiciile la bugetul european fiind estimate la 4,6 miliarde euro. Care sunt principalele provocări după patru luni de funcţionare? EPPO este o parte sistemică a arhitecturii generale instituite de UE pentru a-şi proteja interesele financiare. Dar încă nu suntem pe deplin operaţionali în toate statele membre participante”, a spus Kovesi în intervenţia sa.
Ea a detaliat explicând că Slovenia nu şi-a numit candidaţi pentru a fi numiţi procurori delegaţi la timp pentru începerea activităţii EPPO. ”Consecinţa este că nu putem să tratăm cazurile din Slovenia care cad sub competenţa noastră, ceea ce afectează serios nu doar cazurile EPPO din Slovenia, ci şi toate anchetele transfrontaliere EPPO lansate în alte state membre participante şi care implică Slovenia. Rezultatul este că avem o lacună la nivelul zonei euro din acest punct de vedere şi trebuie să lucrăm ca şi cum EPPO nu ar exista în Slovenia”, a insistat procurorul-şef european.
În opinia sa, faptul că un stat membru împiedică funcţionarea unei instituţii precum EPPO creează un precedent periculos. ”În calitate de procuror-şef, este datoria mea să aduc la cunoştinţa tuturor organismelor vizate aceste realităţi şi implicaţiile lor. Am informat Comisia, Consiliul şi Parlamentul European”, a explicat şefa EPPO.
