Dacă vinovăţia sa nu lasă loc de îndoială – chiar dacă refuză să pledeze vinovat, extremistul de dreapta îşi recunoaşte faptele -, principala miză a procesului se învârte în jurul sănătăţii sale mentale şi, prin urmare a sorţii sale: azil sau închisoare?
La 22 iulie 2011, Breivik a ucis opt persoane detonând o bombă în Oslo.
Apoi, deghizat în poliţist, el a împuşcat cu sânge rece, timp de peste o oră, tineri laburişti reuniţi în tabăra de vară de pe insula Utoeya, în apropiere de capitala norvegiană. Atacul s-a soldat cu 69 de victime, în principal adolescenţi prinşi în capcană lângă un lac cu ape îngheţate.
Afirmând că este în război împotriva ‘invaziei musulmane’ în Europa, Breivik, în vârstă de 33 de ani, şi-a calificat gestul drept ‘atroce dar necesar’, adăugând că este vorba despre ‘un atac preventiv împotriva trădătorilor patriei’.
Apărarea va încerca să obţină ca acuzatul să fie recunoscut vinovat din punct de vedere penal, aşa cum a cerut acesta, în timp ce Parchetul este dispus să îl declare iresponsabil pe baza unei expertize psihiatrice care a conchis că acesta este bolnav.
Dacă avocaţii obţin câştig de cauză, Breivik va fi închis atât timp cât va fi considerat periculos.
Dacă în schimb se va decide că nu a fost responsabil penal, Breivik va primi îngrijiri psihiatrice într-o instituţie specializată, probabil pe viaţă.
În ultimă instanţă, judecătorii vor fi cei care vor decide în privinţa responsabilităţii penale a acuzatului, iar verdictul lor este aşteptat în luna iulie.
