Confidenţialitate


Ordonanța 13 revine ca propunere legislativă: pragul pentru abuzul în serviciu: 200.000 de euro


Ordonanța 13 revine ca propunere legislativă: pragul pentru abuzul în serviciu: 200.000 de euro

Mai mulți parlamentari PSD au depus la Camera Deputaților un proiect de lege care prevede un prag de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu. Pentru o pagubă materială mai mare de 200.000 euro cauzată unei persoane fizice sau juridice, fapta funcţionarului public se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

În  plus, pedepsele cu închisoarea de până la 3 ani ar urma să fie executate la domiliciu. Iar detenţia la domiciliu se aplică şi persoanelor condamnate la peste 3 ani deînchisoare, dar care au cel puţin 60 de ani sau suferă de bolile grave.

Pentru darea de mită, proiectul prevede o reducere a pedepselor. Acestea vor fi de la 6 luni la 5 ani.  Actualele reglementări prevăd pedepse de la 2 la 7 ani.

Pentru luarea de mită, limita inferioară a pedepsei cu închisoarea este stabilită la 1 an, în condiţiile în care în  prezent este de 3 ani.

Totodată, sunt reduse pedepsele pentru traficul de influenţă. Codul penal actual prevede pedepse de la 2 la 7 ani închisoare; noul proiect vine cu pedepse de la 1 la 5 ani.

Aceleaşi modificări sunt operate şi la cumpărarea de influenţă. În plus, parlamentarii iniţiatori abrogă alineatul  potrivit căruia “făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”

În ceea ce priveşte reducerea pedepselor, parlamentarii iniţiatori susţin că “în România există cel mai greu regim sancţionator din UE”, iar “scopul pedepselor trebuie să fie de reeducare şi reinserţie socială”. Aceştia consideră că modificările propuse vizează scăderea gradului “de aglomerare” din închisorile româneşti.

Schimbările vizează şi prevederile Codului de Procedură Penală referitoare la denunţ. Iniţiatorii PSD introduc un nou alineat potrivit căruia “denunţul poate fi făcut în termen de şase luni de la data la care denunţătorul a aflat despre săvârşirea faptei, cu excepţia infracţiunilor contra persoanei şi a infracţiunilor contra securităţii naţionale”.

Un alt alieant introdus stipulează că, dacă denunţătorul nu denunţă fapta în termenul prevăzut anterior, va răspunde penal, iar denunţul său nu va mai putea constitui probă în procesul penal”.

Iniţiatorii mai vor ca “soluţionarea cauzelor de către procurori se face în ordinea înregistrării lor”.

Propunerea legislativă a fost depusă la Camera Deputaţilor, pe 18 decembrie. Este susţină de 38 de parlamentari PSD. Proiectul se află în dezbatere la Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.


Ultimele stiri
Bradul de Crăciun, o tradiție cu rădăcini în Antichitate. Unde a apărut obiceiul împodobirii lui

Obiceiuri de Crăciun, în Transilvania. „Ce presupune „Colinda de ceată bărbătească”, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 2013…

Studiu: Șase din zece români declară că depășesc bugetul alocat pentru Sărbători. Generația care economisește mai mult |…

Tradiții de Crăciun în Maramureș: Brondoșii de Cavnic, obicei unic în țară, prin care sunt alungate spiritele rele…

STUDIU: De sărbători, Generația Z preferă momente autentice alături de familie și prieteni | AUDIO

Colindul dubaşilor, unul din cele mai vechi obiceiuri de Crăciun din Banat | AUDIO

Cele mai bune filme pe care să le vezi de Crăciun | VIDEO

În Bucovina, măștile populare animă aproape toate obiceiurile de iarnă

Obiceiuri de Crăciun în Muntenia. Brezaia și jocul ursului

Obiceiuri de Crăciun, în Moldova. Îmblânzirea anului ce vine și a „Urșilor de la Comănești”. Alungarea duhurilor rele…