Premierul a declarat, sâmbătă, că pensiile vor creşte, dar vor fi majorate cu atât cât va permite economia.
În opinia sa, sustenabilitatea sistemului de pensii este fundamentală.
“Pensiile vor creşte. Cu cât vor creşte pensiile depinde de starea economiei şi de capacitatea efectivă de a putea plăti pensiile, nu numai anul ăsta, ci anul viitor şi anul care urmează şi pe o perioadă de timp. Sustenabilitatea sistemului de pensii este fundamentală şi ce vrem să oferim – garanţia fiecărei pensionar că va primi vu siguranţă pensia pe care o merită”, a spus Ludovic Orban la România TV.
”La 6 luni, în conformitate cu Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, va trebui prezentat un raport privind situaţia economică şi bugetară, de asemenea vom face prognozele de evoluţie a economiei româneşti, de asemenea vom vedea şi prognozele Comisiei Europene, prognozele care sunt făcute de instituţii internaţionale şi la baza deciziei pe care o vom lua va sta realitatea economică şi capacitatea efectivă de a susţine plata pensiilor. Repet, pensiile vor creşte, dar vor creşte cu atât cu cât permite economia. Cu cât economia merge mai bine, cu atât pensiile vor putea creşte cu un procent mai mare”, a adăugat șeful executivului.
“Impactul dublării alocaţiilor e de 7,3 miliarde. Vom creşte alocaţia cu cât ne vor permite situaţia bugetară şi prognozele economice. Aici a fost o hotărâre a Parlamentului superpopulistă. Nu se pot dubla de două ori într-un an. E o iniţiativă fără niciun fundament economic. Trebuie mărite bugetele de investiţii în mod evident. Nu poţi mări tot – şi pensii, şi alocaţii, şi salarii”, a adăugat Ludovic Orban.
“Nu vom creşte impozitele şi nici contribuţiile. Am moştenit o situaţie dificilă care s-a complicat şi mai mult odată cu pandemia. Am făcut eforturi mari pentru a crea posibilitatea de a se fluidiza toate circuitele economice pt a menţine la un nivel scăzut căderea economică. Rezultatele sunt vizibile, iar prin planul de măsuri pe care-l avem în lucru vom reuşi să relansăm economia”, a mai precizat premierul.
“Economia a suferit de pe urma epidemiei, avem o scădere economică semnificativă. Ne dorim ca recuperarea să fie cât mai rapidă, iar pentru asta facem investiţii. Investim în infrastructura de transport, de sănătate, energetică, educaţională, în infrastructura de comunicaţii, de agricultură, în special investiţii în reţelele de irigaţii, ca să putem creşte suprafaţa irigabilă a României – cam asta este cea mai importantă măsură pe care vrem să o utilizăm. Din păcate, o lungă perioadă de timp creşterea economică a fost o creştere economică bazată mai mult pe creşterea cererii, bazată pe consum, bazată pe creşterea artificială a unor venituri, care au stat la latitudinea Guvernului şi care nu au avut în spate o creştere a producţiei, o creştere a investiţiilor, o creştere a competitivităţii, o creştere care să fie bazată pe cunoaştere, inovare, cercetare şi dezvoltare”, a explicat Ludovic Orban.
“Pe perioada stării de urgenţă am păstrat foarte multe activităţi economice fără restricţii sau cu restricţii minime. Din acest motiv, şi contracţia economică nu este atât de mare cum au anticipat foarte mulţi analişti economici. Sigur că avem o contracţie economică, nu puteam evita această contracţie economică pentru că foarte multe activităţi au trebuit să fie închise şi, de asemenea, altele au suferit indirect ca urmare a epidemiei. Ce ne propunem este să stimulăm prin măsuri extrem de serioase reluarea activităţii economice, reluarea procesului investiţional, să stimulăm menţinerea unei puteri de cumpărare a cetăţenilor, care să ne asigure o cerere la un nivel cât mai ridicat, ca un stimulent pentru dezvoltarea producţiei. De asemenea, ne propunem să susţinem toate companiile, indiferent că vorba de IMM-uri, de companii mari, pentru a depăşi această perioadă şi pentru a putea sa revină cât mai rapid la normalitate. Avem măsuri, cateva exemple vă dau, săptămâna aceasta, cel târziu săptămâna viitoare vom pune în mişcare o schemă de ajutor de stat pentru garantarea creditelor de investiţii şi creditelor pentru capital de lucru şi pentru companiile mari, aşa cum este programul IMM Invest, care este dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, fie prin realocarea fondurilor europene ca urmare a creşterii flexibilităţii fondurilor, fie prin supracontractare. Vom mobiliza peste 2 miliarde de euro, bani care fi folosiţi pentru granturi către IMM-uri, fie pentru investiţii, fie pentru capitalul necesar pentru repornirea activităţii în acele domenii în care au fost restricţiile cele mai puternice şi pe perioadă îndelungată. Vom susţine proiecte de investiţii de diferite valori, un pachet este pentru investiţii între 200 de mii de euro şi un milion de euro, un alt pachet este pentru investiţii între 2 milioane şi 6 milioane”, a adăugat el.
“De asemenea, vom aloca fonduri europene semnificative şi pentru a susţine activitatea companiilor care absorb forţă de muncă, indiferent că este vorba de aşa-numiţii, tinerii aflaţi în situaţii în dificultate, fie vom folosi măsuri active pentru a permite accesul la piaţa muncii a persoanelor care se află aproape de pensie. De asemenea, punem la punct mai multe mecanisme de garantare sau de contragarantare a creditelor comerciale, un mecanism de garantare instrumentelor de plată, cambii, bilete la ordin, acreditive la export, de asemenea, un mecanism de reasigurare pentru asigurarea creditului furnizor, creditului comercial, creditului între companii. Din cauza faptului că România are o specificitate, o dependenţă foarte mare a companiilor pentru capital de relaţiile dintre companii, adică o răspândire foarte largă a creditului comercial, pentru a menţine fluiditatea fluxurilor financiare în relaţia dintre companii, pregătim aceste instrumente de garantare sau, să-i spunem, contragarantare, reasigurare a asigurării creditelor comerciale. Pregătim un pachet important de măsuri active de ocupare a forţei de muncă, de la măsura de sprijin pentru persoanele care au fost în şomaj tehnic – vom susţine companiile care readuc la lucru persoanele care au fost în şomaj tehnic sau companii care deja au readus la lucru angajaţii, vom susţine o parte din salariu în procent de până la 41,5%, de asemenea, gândim o program pentru angajarea persoanelor aflate în căutarea de lucru în care o perioadă de timp să susţinem un procent de până la 25% din salariu pentru companiile care angajează persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. De asemenea, vom încerca să utilizăm fondurile europene disponibile prin programul SURE pentru plata muncii flexibile, pentru a asigura salariul integral pentru angajaţii din acele companii care nu pot să ţină angajaţii la lucru opt ore pe zi în fiecare săptămână cinci zile şi vom suporta venitul angajatului pentru perioada de o zi, o zi jumate, două zile, perioadă în care angajatorul nu are nevoie de activitatea angajatului respectiv. Este ceea ce se numeşte programul de muncă flexibilă sau de “Kurz Arbeit”, cum este denumit. Vom continua plata şomajului tehnic pentru angajaţii din domeniile care vor rămâne restricţionate, cum sunt restaurantele din spaţiu închis, transportul internaţional de călători, industria de spectacol, cultură, cluburi sportive, deci practic vom menţine aceste forme de sprijin, şomaj tehnic sau indemnizaţia de sprijin care a fost valabilă în starea de urgenţă şi în starea de alertă. De asemenea, pregătim înfiinţarea unui fond de investiţii care să fie utilizat pentru susţinerea investiţiilor companiilor în domenii în care considerăm că există un potenţial de dezvoltare economică pentru România, astfel încât să stimulăm toate aceste companii. De asemenea, vom utiliza pârghia ajutorului de stat pentru investiţii Greenfield, investiţii de la firul ierbii, care sunt realizate fie de companii care sunt prezente pe piaţa românească în momentul de faţă, fie companii care intenţionează să investească pe piaţa românească”, a mai spus Ludovic Orban.
