După ce Curtea Constituţională a motivat, joi, hotărârea prin care îl obligă pe președintele Klaus Iohannis să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, este așteptată acum decizia șefului statului.
Klaus Iohannis se află într-o vizită oficială în Polonia.
Motivarea CCR susţine că hotărârea sa este obligatorie, dar nu prevede vreun termen pentru punerea în aplicare, nici nici eventuale sancţiuni.
Drept urmare, Klaus Iohannis ar putea amâna momentul.
Chiar șeful statului dădea de înțeles înainte de motivarea Curții că nu se va grăbi cu răspunsul.
Mandatul şefei DNA se încheie în primăvara anului viitor.
Variante?
Șeful statului ar putea să nu semneze decretul de revocare.
În acest caz, coaliția de guvernare (PSD-ALDE) îl amenință cu suspendarea din funcție.
O altă variantă ar fi ca însăși procuroarea-șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, să renunțe la funcţie.
Dar doamna Kovesi a spus în repetate rânduri că nu va demisiona.
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean s-a declarat surprins de motivarea deciziei Curții.
Potrivit fostului judecător constituțional, articolul 109 din legea fundamentală – pe care Curtea îl invocă în motivare – se referă la răspunderea membrilor guvernului, nu la persoana în măsură să-i revoce pe procurorii-șefi.
Opinii divergente
În motivarea făcută publică joi, CCR constată că, în cazul propunerii de numire în funcţiile de conducere ale marilor Parchete, ministrul Justiţiei dispune de o largă marjă de apreciere, iar preşedintele, drept contrapondere, îi poate opune un drept de veto limitat “în ideea unei conlucrări şi consultări permanente în cadrul executivului bicefal”.
În opinia Curții, președintele României are o “competență discreționară minimă” în cadrul acestei proceduri.
Cu alte cuvinte, el poate invoca doar argumente care țin de legalitatea procedurii de revocare, nu de oportunitatea acesteia.
Opinie separată a făcut judecătorul constituţional Daniel Morar (fost procuror-șef al DNA).
Domnul Morar consideră că preşedintele şi ministrul Justiţiei şi-au exercitat competenţele prevăzute de Constituţie şi lege în cazul propunerii de revocare a Laurei Kovesi și că nu există un conflict între autorităţi.
“Fiecare autoritate publică şi-a îndeplinit atribuţiile conform cu prevederile Constituţiei, astfel înc]t, în aceste condiţii, diferendul invocat de prim-ministrul României cu privire la refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi, nu poate fi echivalat cu un conflict juridic de natură constituţională între ministrul justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte“, se arată în opinia separată.
Conform aceleiaşi surse, preşedintele a făcut o evaluare a motivelor de revocare invocate de ministrul Justiţiei din perspectiva legalităţii şi temeiniciei lor, nu a oportunităţii măsurii revocării.
