reportaj de Anca Grădinaru
În ciuda declarațiilor rezervate făcute joi atât de președintele Klaus Iohannis cât și de cancelarulAngela Merkel, vizita președintelui României la Berlin se va solda aproape sigur, cu aderarea parţială a României la Schengen în acest an. În plus, vor fi și alte efecte concrete în următoarele luni.
O spun doi membri ai delegației care au participat la toate întâlnirile preşedintelui Klaus Iohannis: cuAngela Merkel, cancelarul Germaniei, cupreşedintele Joachim Gauck şi cu liderul Bundestagului Norbert Lammert.
În două interviuri acordate în EXCLUSIVITATE Europa FM, liderul Forumului Democrat al Germanilor din România, Paul Porr, și singurul parlamentar român din Bundestag, membru al Comisiei de afaceri europene, Bernd Fabrițius.
Aderarea României la Spaţiul Schengen în acest an este unul dintre principalele obiective asumate de preşedintele Klaus Iohannis și o doleanță a tuturor liderilor români din ultimii 3 ani.
La conferința de presă de joi, cancelarul Angela Merkel nu a promis însă nimic României, în ciuda aşteptărilor publice.
“Credem şi noi că reforma va fi implementată mai departe consecvent, vom vorbi despre următorii paşi, nu pot să spun nimic acum, însă înţeleg că România aşteaptă un răspuns în curând care să arate că există progrese şi vom reveni asupra acestei chestiuni, am convenit acest fapt”.
Aparent, o asemenea declaraţie, rostită de cancelarul Germaniei, dezarmează pe oricine.
În schimb, în spatele camerelor de luat vederi, Angela Merkel i-a promis lui Klaus Iohannis că ne va ajuta să scăpăm, parțial cel puțin, în acest an, de controlul la granițele cu restul țărilor membre, spune liderul Forumului Democrat al Germanilor din România, Paul Porr, în interviul acordar Ancăi Grădinaru pentru Europa FM.
,,-Germania va fi un fel de avocat pentru intrarea în Schengen. Este o problemă care pe noi ne doare de mult, o chestie,p eundeva, nedreaptă, adică noi, de ceva timp, îndeplinim condițiile pentru Schengen, dar întretimp, s-au schimbat regulile, au venit cu corupția, s-a politizat foartemult chestia și, cel puțin pentru aeroporturi și porturi, se va face un prim pas într-un viitor cât maiapropiat.
-Se poatespera la o decizie până la vară, iaraceastă integrare parţială să fie făcută până la finalul anului?
-Până la finalul anului, sigur, din câte mi-am putut da eu seama. Trebuie convinși toți partenerii europeni, nu doar Germania, dar Germania are un cuvântgreu de spus.
-Înțeleg că soluțiape care se merge este decuplarea de Bulgaria…
-Asta rămâne de văzut, nu noi hotărâm. Problema pe care noi am pus-o a fost intrarea în spaţiul Schengen a României, nu a ambelor țări”.
În aceeași serie de interviuri acordate în exclusivitate Ancăi Grădinaru la Berlin, deputatul Bernd Fabrițius, membru în patru comisii ale Bundestagului, nuanțează și declară că decuplarea României de Bulgaria se discută la nivel înalt.
Audio Fabrițius Schengen:
“-În special, tema aderării României la spațiul Schengen este o temă care, prin această vizită, a primit un momentum important.
-Dar dumneavoastră, de aici, ca membru al Parlamentului (n.r. Bundestagului), simțiți,după ultimul raport MCV și poate și penultimul, că se schimbă ceva? Sau dimpotrivă, contextul Paris, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte, reduce șansele?
-Dimpotrivă, eu suntconvins că deschide ceva, în sens pozitiv, de a regândi tema. Ultimul raport MCV nu este deloc nefavorabil, este cunoscut, condițiile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen sunt îndeplinite și din acest motiv,sunt convinscă nu va mai duramult până ce se va intra și înacest context European. Mă îngrijorează puțin poziția Bulgariei față de acest aspect și sper că este posibilă o privire separat de situația Bulgariei deoarece pașii făcuți acolo în combaterea corupției, în promovarea statului de drept, nu sunt suficienți, asta este cunoscut și de necontestat.
-Dar înțeleg că, din punct de vedere juridic, este complicată o asemenea separare.
-Eu cred că unde este o dorință politică, se va găsi și calea juridică de a face acest pas.
-Și atunci, domnul președinte (n.r. Klaus Iohannis) asta încearcă să obțină? Această dorință politică la cel mai înalt nivel, din partea Franței și a Germaniei?
-Corect, așa este”.
Un alt subiect fierbinte discutat la Berlin a fost situația din Ucraina.
Liderul FDGR, Paul Porr, spune că președintele Klaus Iohannis și-ar putea asuma rolul de mediator în acest conflict, iar în discuția cu Angela Merkel, liderul de la Cotroceni i-a spus cancelarului că, la fel ca Germania, nici România nu agreează livrarea de arme Ucrainei.
La Berlin, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit și cu liderii Forumului Română German.
Deputatul CDU Bernd Fabrițius susține că afaceriștii germani vor să investească mai mult în România, dar autoritățile de aici trebuie să elimine complet corupția, să facă drumuri și să nu mai schimbe legile ca pe șosete.
Audio Fabtritius corupție”
Și încă o veste bună de la Berlin: autoritățile federale au alocat și trmis în România 750 de mii de euro pentru învățătorii și profesorii care predau în școlile germane. Ei vor primi în acest an câte 2 prime, spune la Europa FM liderul Forumului Democrat al Germanilor din România, Paul Porr.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Berlin este doar prima din seria întâlnirilor romano germane programate pentru acest an. În următoarele luni, la București și Sibiu este așteptat ministrul de Externe al Germaniei. Vizita lui Frank-Walter Steinmeier este una reprogramată. Anul trecut, înainte de campania electorală prezidențială, Ministerul de Externe de la București, condus atunci de ministrul PSD Titus Corlățean, i-a cerut ministrului german de Externe să-și amâne vizita în România.
[soundcloud width=”500″ height=”100″ id=”https://soundcloud.com/europafmromania/oficiali-germani-germania-vrea-romania-in-schengen-in-2015″]
