România a câștigat prima medalie olimpică de aur în 1952, la Helsinky. Cel care a reușit această performanță a fost trăgătorul la tir Iosif Sârbu. A devenit primul campion olimpic al României și la Muzeul Sportului din București se află mai multe ținte folosite de Iosif Sârbu în cadrul antrenamentelor. Toate sunt găurite fix în centru, spune muzeograful Valentină Mălîia.
“Avem în muzeu mai mult de 20 de ținte în care a tras Iosif Sârbu. Chiar de aici se vedea că urma să obțină un rezultat bun la acestă ediție a Jocurilor Olimpice, deși mulți dintre oponenții săi ruși, finlandezi sau chiar germani, erau la fel de bine pregătiți. A fost la egalitate cu reprezentantul U.R.S.S.-ului, Boris Andreev, dar au fost departajați la numărul de lovituri trase fix în centrul țintei. <<La muscă>>, cum se spune. Iosif Sârbu a avut 33, față de numai 28 ale rusului.”
Ca idee, Iosif Sârbu și Boris Andreev au avut 400 de puncte din 400 posibile și sportivul de pe locul al 3-lea a avut 399 de puncte. Întors în țară, Iosif Sîrbu a aflat de la medici că nu mai avea voie să își forțeze ochiul drept. În caz contrar, risca să își piardă vederea cu acesta. Nu s-a dat bătut și a conceput un sistem care i-a permis să tragă cu mâna dreaptă, în timp ce fixa ținta cu ochiul stâng.
Iosif Sîrbu s-a sinucis în 1964, cu câteva zile înainte de a pleca la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Printre cele mai vehiculate teorii privind cauza, este cea care spune că medicii nu i-ar mai fi permis să practice sportul pe care l-a iubit cu toată inima.
