La vremea respectivă, luneta Carl Zeiss cumpărată de amiralul Vasile Urseanu a costat 25 de mii de lei. Poate nu vi se pare cine știe ce, dar pe la 1910, un profesor câștiga în jur de 230 de lei pe lună și prin urmare, ar fi putut să strângă banii pentru luneta în 9 ani de zile. În cei 100 de ani de când a fost instalată, prin lunetă s-au uitat sute de mii de oameni.
“Contează foarte mult cât de mare este obiectivul, iar în cazul acesta este un obiectiv de 15 centimetri. Prin luneta aceasta putem să mărim de 450 de ori. Se simte la Lună și la planete. Stelele, oricât de mult ar fi mărite, tot puncte rămân. Cu ea, se pot identifică cratere cu diametrul de 900 de metri pe Lună. E foarte bine pentru o lunetă de mărimea aceasta.
Luneta este rotită de niște roți zimțate, cu viteza Pământului, dar în sens contrar. Aveam înainte un sistem pe contra-greutăți, care se folosea în 1910. E exact același sistem folosit la pendule.” spune astronomul Adrian Șonka.
Marinar fiind, Vasile Urseanu trebuia să cunoască bolta cerească pentru a se putea orienta în largul mării. Așa că astronomia era, în același timp, o pasiune și o nevoie.
Vasile Urseanu a luptat în timpul Războiului de Independență și printre altele, navele pe care le-a comandat au transportat soldați români dincolo de Dunăre. Ulterior, a fost trimis în Anglia pentru a supraveghea construirea mai multor nave comandate de Guvernul României.
Printre ele, și bricul Mircea, prima navă școală a Marinei Române.
De fapt, Vasile Urseanu, pe vremea aceea maior, a fost și primul comandant al acestei nave.
Observatorul astronomic din București îi poartă numele și funcționează în ce a fost cândva casa Amiralului Vasile Urseanu.