Incendiile au fost un pericol permanent pentru locuitorii orașelor și satelor, mai ales în vechime, când mijloacele de stingere erau limitate.
În Imperiul Roman de exemplu, existau oameni care pe timp de noapte, îi avertizau pe ceilalți și pe cât posibil, încercau să stingă focul. Se numeau „nocturni” și un altar dedicat acestora a fost descoperit pe teritoriul actual al orașului Gherla. Se află în Muzeul Pompierilor din București și are cam 1800 de ani vechime.
„Relevă faptul că pe teritorul Daciei Romane au existat preocupări foarte serioase și o organizare pentru lupta împotriva incendiilor.
Nocturnii erau o parte dintre cei care se ocupau de stingerea incendiilor. Există mărturii documentare care spun că existau 3 colegii care se implicau în stingerea incendiilor” explică muzeograful Constantin Corneanu.
E vorba despre organizațiile profesionale ale fierarilor, tăbăcarilor și tâmplarilor.
Primii lucrau zi de zi cu focul și știau la ce să se aștepte, în vreme ce pieile tăbăcite ardeau mai greu și puteau fi folosite ca protecție. În fine, tâmplarii știau cum sunt construite acoperișurile sau diverse structuri de rezistență, care ar fi cedat în timpul incendiilor. Revenind la altarul votiv de la Gherla, acesta conține și numele unui „proto-pompier”: Marcus Aurelianus Frontonianus.
