Deja inundată, Veneţia ar putea fi afectată duminică de o nouă creştere a nivelului apei, al treilea astfel de episod în mai puţin de o săptămână, după două maree înalte care au devastat oraşul italian supranumit “Serenissima”, plasat în stare de urgenţă, relatează Agerpres, citând AFP.
Serviciile meteorologice prognozează o nouă “acqua alta” de 1,60 metri pentru duminică la amiază, un nivel periculos.
Vineri, mareea înaltă a ajuns la 1,54 metri şi a condus la închiderea, timp de câteva ore, a emblematicei Pieţe San Marco. Marţi seara, Veneţia a înregistrat cea mai gravă maree înaltă din ultimii 53 de ani, de 1,87 metri, al doilea record istoric în urma celui de la 4 noiembrie 1966 (1,94 metri). Apa a invadat bisericile, magazinele, muzeele şi hotelurile acestei bijuterii din Patrimoniul Mondial UNESCO, inundând-o în proporţie de 80%.
“Veneţia este devastată, cu pagube de un miliard (de euro)”, a declarat primarul Luigi Brugnaro.
Echipa de fotbal a Italiei a vizitat sâmbătă oraşul pentru a-şi arăta solidaritatea. “Veneţia va supravieţui şi acum. Ca un sportiv grav rănit, care în final se ridică”, a declarat fostul internaţional Gianluca Vialli.
Primele anulări
“Este şocant să vezi aşa ceva, să ai apă până la genunchi”, a declarat pentru AFP Oscar Calzada, un turist mexican în vârstă de 19 ani.
Ministrul italian al Culturii, Dario Franceschini, sosit vineri în oraş pentru a constata la faţa locului pagubele, a estimat că lucrările de reparaţie vor fi considerabile. Oficialul a notat că peste 50 de biserici au fost deteriorate.
“Toate bunurile aflate la subsol s-au pierdut!”, s-a lamentat Luciano, angajat al unui magazin din Piaţa San Marco. “Aceste maree înalte, atât de frecvente, nu au mai fost înainte (…) De data aceasta sunt mult mai multe pagube decât în trecut”, a adăugat el.
Veneţia, aşezare cu 50.000 de locuitori, primeşte anual 36 de milioane de turişti pe an, dintre care 90% sunt străini.
Hotelurile, printre care se numără Locanda Al Leon, se confruntă cu anulări ale rezervărilor pentru sărbătorile de sfârşit de an.
Edilul oraşului a anunţat vineri deschiderea unui cont bancar pentru toate persoanele, din Italia şi din străinătate, care doresc să contribuie la reparaţii. “Veneţia, un loc unic, este moştenirea întregii lumi. Datorită ajutorului vostru, Veneţia va străluci din nou”, a scris primarul într-un comunicat.
Significant flooding in Venice, Italy this morning 12th November! Thanks to Kristaps. Bankis ig #severeweather #floods #extremeweather pic.twitter.com/sMDE2JQ7bS
— WEATHER/ METEO WORLD (@StormchaserUKEU) November 12, 2019
Locuitorii ale căror case au fost deteriorate pot solicita asistenţă guvernamentală imediată de 5.000 de euro, iar comercianţii pot primi până la 20.000 de euro.
“Ar fi păcat să nu mai poată fi văzute aceste locuri. Cred că toată lumea ar trebui să îşi ducă mâinile la buzunare”, a declarat pentru AFP Nicole Righetti, turistă din Italia.
Diana Ramirez, o columbiană care trăieşte în Statele Unite este, de asemenea, în favoarea solidarităţii: “Va costa foarte mulţi bani, nu este un lucru rău să întrebi turiştii străini dacă pot ajuta”, a spus ea.
Joi seara, cabinetul premierului Giuseppe Conte a aprobat instituirea stării de urgenţă la Veneţia şi a anunţat eliberarea a 20 de milioane de euro “pentru cele mai urgente intervenţii”.
Această stare de urgenţă, adesea folosită în Italia, afectată frecvent de dezastre (cutremure, erupţii vulcanice şi alunecări de teren), conferă Guvernului “puteri şi mijloace excepţionale”, notează AFP.
A state of emergency has been declared in Venice, Italy. Flooding now covers over 85% of the city, damage could run up to $1 billion and the worst may be yet to come.
The #climatecrisis is here. #ActOnClimate#ClimateAction #cleanenergy #greenNewDeal pic.twitter.com/ZgzOYXOarO
— Mike Hudema (@MikeHudema) November 13, 2019
“Tropicalizarea” vremii
Veneţia, construită pe 118 insule, insuliţe în mare parte artificiale şi stâlpi, este ameninţată de creşterea nivelului apei. Oraşul s-a scufundat cu circa 30 de centimetri în Marea Adriatică într-un secol.
Ministrul Mediului, Sergio Costa, a declarat că fragilitatea Veneţiei s-a accentuat din cauza “tropicalizării” vremii, cu precipitaţii intense şi rafale puternice de vânt, asociate încălzirii globale.
De asemenea, ecologiştii dau vina pentru această situaţie pe extinderea marelui port industrial Marghera şi pe trecerea vaselor de croazieră uriaşe.
“Acqua alta” de marţi a inundat 80% din oraş, a provocat decesul unui septuagenar şi a răsturnat gondole şi vaporetti (bărci de transport public).
Images of Venice flooding sent by my niece studying at University there pic.twitter.com/iEYJrwlctM
— Sylvia Poggioli (@spoggioli1) November 13, 2019
Numeroşi oficiali, inclusiv primarul, au solicitat începerea lucrărilor la proiectul de diguri Moise “cât mai curând posibil”. Lansat în 2003 şi întârziat printre altele de investigaţii de corupţie, Moise constă în 78 de diguri plutitoare care se ridică şi blochează accesul la lagună al apelor Adriaticii, în cazul unor maree de până la trei metri de înălţime. Potrivit lui Conte, proiectul este “gata în proporţie de 93%” şi va fi “finalizată în primăvara anului 2021”.
