Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc va începe săptămâna viitoare cea de-a V-a campanie de investigaţii arheologice în localitatea tulceană Periprava, comuna C. A. Rosetti, pentru recuperarea osemintelor deţinuţilor politici morţi în lagărul de muncă care a existat acolo.
În campania din acest an, care va începe luni, 16 iulie, se vor continua săpăturile în cimitirul din localitate, prin deschiderea şi decopertarea unor noi suprafeţe arheologice, iar cercetările vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Istorie şi Ştiinţele Naturii Aiud şi Muzeul de Istorie Turda, se arată într-un comunicat IICCMER.
În campaniile arheologice din anii 2013 şi 2015-2017, la Periprava au fost descoperite şi cercetate 31 de morminte de deţinuţi.
La începutul anilor 1950, Periprava a funcţionat ca secţie a Formaţiunii Chilia, devenind, de la 1 iulie 1957, o unitate penitenciară de sine stătătoare.
Scopul oficial al înfiinţării coloniei de muncă a fost construirea unui dig între localităţile Periprava şi Sfiştofca, ca măsură de protecţie împotriva inundării terenurilor ce urmau să fie defrişate de stuf şi apoi desţelenite în vederea utilizării lor ca suprafeţe agricole. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei din comuna Periprava pe o distanţă de mai mulţi kilometri.
“Începând cu 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun”, se menţionează în comunicat IICCMER.
Conform informaţiilor documentare, precum şi a numeroaselor mărturii ale foştilor deţinuţi politici care au supravieţuit detenţiei din lagărul de la Periprava, decesele au fost cauzate de înfometare, de frigul din sezonul rece, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente survenite în condiţii de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile specifice existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei.
