Abia validată pentru funcția de ministru al Muncii, liberala Raluca Turcan transmite că Indicatorului Social de Referinţă (ISR), majorat prin lege, ar putea să rămână, în continuare, înghețat.
Indicatorul social de referință este cel în funcție de care sunt calculate ajutoarele sociale și ar trebui să crească veniturile celor mai săraci dintre români, de la 1 ianuarie, etapizat, în următorii trei ani.
În toamnă, Parlamentul a votat creşterea cu 140% a Indicatorului Social de Referinţă (ISR), indicator nemajorat de 8 ani, dar PNL a atacat la CCR majorarea. Judecătorii nu au dat dreptate liberalilor.
Astfel, potrivit legii, nepromulgată deocamdată de președinte, pentru început, de la 1 ianuarie, indicatorul social ar fi trebuit să crească de la 500 de lei la 780 de lei. Apoi, ISR urma să crească treptat, până în 2023.
Acum, noul ministru al Muncii pune sub semnul întrebării această creștere.
”Cred că întreaga dezbatere pe creșterea ISR-ului, mai ales ritmul de creștere, a fost într-un context politic și în ajun de campanie. Și mi-aș dori, sincer, să am această oportunitate, în calitate de ministru și dumneavoastră de parlamentari, să purtăm această dezbatere în afara logicii electorale. Dacă s-ar putea întoarce la Parlament, ar putea să fie un beneficiu pentru toți, s vedem dacă această creștere este sustenabilă”, a declarat Raluca Turcan.
Fost vicepremier, Raluca Turcan a refuzat să spună și dacă de la 1 ianuarie va crește salariul minim pe econonie, cu 100 de lei net.
”Nu pot să vă răspund acum care este soluția. Reluăm discuția cu Ministerul Finanțelor. Bugetele au plecat de la ministerele de linie la Ministerul Finanțelor și acolo o să particip, nu în calitate de ministru.
Rep: Ce calendar vedeți, ca ministru, pentru o decizie în privința salariului minimși în privința pensiilor?
Calendarul vine peste noi, este evident, și măsura va trebui tranșată până la 1 ianuarie.”
Vă reamintim, marțea viitoare, Confederația Sindicală Cartel Alfa va protesta la Ministerul Muncii față de amânarea deciziei de majorare a salariului minim pe economie, în condițiile în care majoritatea angajaților din mediul privat sunt plătiți astfel.
Recent, confederația sindicală Cartel Alfa i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să promulge legea care majorează Indicatorul Social de Referință.
Iată un fragment:
“Legea pentru majorarea ISR este inițiată în contextul crizei de sănătate publică cu care ne confruntăm și care se traduce printr-o criză socială și economică care afectează cu preponderență categoriile vulnerabile.
Actualul nivel de protecție socială pe care îl oferă statul român este insuficient pentru a atenua impactul negativ și pentru a combate sărăcia, iar această realitate devine extrem de acută în astfel de situații de criză.
Rolul statului în asigurarea unui sistem eficient de protecție socială pentru cetățenii săi este unul esențial, statuat în Constituția României, Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale, Carta Socială Europeană și în convențiile internaționale la care România este parte. Pilonul European al Drepturilor Sociale, angajament semnat în noiembrie 2017 întărește protecția și promovarea drepturilor sociale ale cetățenilor europeni.
Vă reamintim, domnule Președinte, că valoarea ISR nu a fost ajustată niciodată din anul 2008, în ciuda creșterii indicilor prețurilor de consum, dar și a nivelului salarial din România. Datele Institutului Național de Statistică ne arată că din decembrie 2008 și până în decembrie 2019, indicele creșterii prețurilor de consum s-a majorat cu 137%.
Subliniem, de asemenea, că în anul 2012, când s-a decis că ISR va deveni unitatea de referință în raport cu care se vor stabili cuantumurile beneficiilor de asistenţă socială, valoarea ISR reprezenta 75% din salariul minim brut garantat în plată la nivelul anului respectiv (700 de lei).
În momentul de față, valoarea ISR reprezintă mai puțin de 25% din valoarea salariului minim lunar brut. Stagnarea valorii acestui indicator a dus la scăderea indemnizațiilor de șomaj la doar 24% din salariul lucrătorilor, un nivel care nu asigură o protecție reală în cazul piederii temporare a locului de muncă.
Creșterea decalajului dintre valoarea ISR și salariul minim a condus la o degradare continuă a calității protecției sociale. În acest moment, eficiența reducerii sărăciei este extrem de scăzută – doar 15% dintre persoanele care trăiesc în gospodării aflate sub pragul sărăciei monetare evită situația de sărăcie prin intermediul prestațiilor sociale.
În plus, doar o cincime dintre copiii care trăiesc în gospodării cu venituri mici pot evita sărăcia ca rezultat al transferurilor sociale în România, în comparație cu 40% în medie în UE.
Domnule Președinte, vă reamintim că în ciuda unor mituri populare, România are printre cele mai mici cheltuieli cu protecția socială din întreaga Uniune Europeană, deși are cea mai înaltă rată a sărăciei.
Cheltuielile pentru excluziune socială reprezintă doar 0.1% din PIB față de media UE de 0.6% (2017). Ne-majorarea ISR reprezintă o condamnare la sărăcie a milioane de români a căror supraviețuire depinde de gestul și responsabilitatea dumneavoastră. “
- Anca Grădinaru
