“Totul are un preţ. Preţurile pe care le-am plătit eu sunt gigantice. Eu îi trimiteam regulat bani mamei mele din Germania. Şi am fost pedepsit după ce m-am întors în ţară.
Maică-mea a fost tăiată în bucăţi şi i s-a dat foc. Simbolic. Mi-a spus căpitanul Poliţiei: Covaci, vezi că pe tine te vizează, tu eşti Phoenix. A ars jumătate din casă.
În pupitre am mai găsit mărci, bani. Nu au furat nimic. Eu nu mai pot să dau înapoi, dau numai înainte”, mărturisește Nicu Covaci, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa FM.
Anul acesta se împlinesc 55 de ani de la înfiinţarea trupei Phoenix şi 40 de ani de la momentul în care membrii formaţiei au evadat din România comunistă.
Nicu Covaci vorbeşte, într-un interviu acordat pentru Europa FM, despre anii petrecuţi în exil, despre sacrificiile pe care le-a făcut şi despre preţul pe care l-a plătit pentru muzică.
Nicu Covaci, o viaţă ca-n filme: evadări, ani de pribegie şi sacrificii
În interviul realizat de Lavinia Dragomir pentru Europa FM, liderul trupei Phoenix mărturiseşte ce l-a îndemnat să fugă din România în anul 1976, dar şi de ce s-a întors, un an mai târziu, pentru a-şi ascunde colegii de trupă într-un camion plin cu instrumente muzicale şi a-i scoate din ţară.
Tot ceea ce înseamnă astăzi Phoenix a fost construit cu sacrificii mult prea mari pentru a mai putea da înapoi, spune Nicu Covaci.
„Ieşim definitiv, aşa cum sunteţi. Am scos difuzoarele din boxele Marshall şi le-am arătat o poziţie de yoga în care se poate rezista mai multă vreme. O boxă rămăsese goală, cea în care trebuia să vină Baniciu”, îşi aminteşte Nicu Covaci momentul din anul 1977.
