Verile din ce în ce mai călduroase și ploile slabe au repercusiuni directe asupra hranei și a resurselor de apă din sol. Cele mai afectate de seceta ultimilor doi ani au fost culturile agricole din sudul țării. În tot acest timp, fermierii caută soluții de adaptare, arată un reportaj „România, te iubesc!”. Invitat în emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – jurnalistul Rareș Năstase, autorul unui reportaj „România, te iubesc!”, a explicat că din cauza temperaturilor extreme din timpul verii, la un moment dat, anumite culturi nu se vor mai produce în România. „Sunt fermieri care spun că nu vor mai planta ce pun acum”, a spus jurnalistul. Totodată, dacă până acum fermierii români practicau o agricultură de tip convențional, de acum înainte aceștia caută să adopte o agricultură conservativă. „Acum trebuie să schimbe utilajele, tehnicile”, a precizat jurnalistul la Europa FM.
Rareș Năstase: „La un moment dat se va vorbi despre culturi care nu vor mai fi în România”
Cătălin Striblea: Unde a fost cel rău?
Rareș Năstase: „Cel mai rău a fost în sudul țării, dar toată România a fost afectată de secetă. Vorbim de zonele unde se face agricultură mare. Moldova, Muntenia, Banatul – toate culturile au fost afectate, pentru că vorbim de un an total atipic. A fost o secetă cruntă. Chiar îmi povesteau fermierii că e ca și cum pui un uscător de păr și îl ții pe plante cam o lună de zile. Am văzut culturi de ardei în sere care s-au pârlit, s-au ars, am văzut cereale care erau pârlite de soare. Nici ploile, acelea puține, nu au putut să ajute la cât de mare a fost arșița. Au fost trei săptămâni în România cu peste 40 de grade. Temperaturi uriașe. Am avut 21 iulie cea mai călduroasă zi de când există aceste înregistrăi. La un moment dat se va vorbi despre culturi care nu vor mai fi în România. Sunt fermieri care spun că nu vor mai planta ce pun acum”.
Rareș Năstase: „Am văzut locuri în care, pur și simplu, era apă raționalizată”
Cătălin Striblea: Spune-mi, ai fost în două-trei locuri, pe zonele unor lacuri obișnuite sau acumulări de apă obișnuite care, tehnic, au dispărut.
Rareș Năstase: „Da, și trebuie să plouă destul de mult să se refacă zonele respective sau să aibă un râu foarte mare aproape care la un moment dat să se poată deversa înspre lacurile respective”.
Cătălin Striblea: Care sunt efectele imediate pe care le-ai constatat vorbind cu oamenii?
Rareș Năstase: „În primul rând, în comunități. În locurile unde au secat lacurile, e clar că au secat și fântânile în satele și comunele din zona respectivă. Am văzut locuri în care, pur și simplu, era apă raționalizată. Le aducea apă și primăria le pusese niște containere și aveau apă de acolo. În zona Gorjului, de exemplu”.
Rareș Năstase: „Apa începe să fie o problemă și la noi, ca și în alte părți”
Cătălin Striblea: Și pentru animale cum se descurcau?
Rareș Năstase: „La fel, foarte greu. Merg la mare distanță, își fac provizii de apă. Unii cărau cu căruțele. Apa începe să fie o problemă și la noi, ca și în alte părți”.
Rareș Năstase: Sunt soluții care funcționează pentru fermierii din alte state și pe care încep să le aplice și ai noștri, în sensul că sunt forțați, nu că și-ar fi dorit
Cătălin Striblea: În agricultură, pentru mulți dintre cei care n-au avut apă, și aceștia sunt destui, a fost an prost sau foarte prost.
Rareș Năstase: „A fost an foarte prost și am văzut că încep să se adapteze. Sunt soluții care, în alte state am văzut că funcționează pentru fermierii de acolo și încep să le aplice și ai noștri, în sensul că sunt forțați, nu că și-ar fi dorit. Dar e clar că, îmi povesteau fermierii înainte, își profilau fermele pe un an prost la 4-5-ani buni, din punctul de vedere al agriculturii, acum e invers – a fost un an bun la 4-5- proști”.
Rareș Năstase: „Sunt soluții la care nu recurgeam până acum, pentru că noi am tot mers pe varianta de agricultură convențională”
Cătălin Striblea: Am văzut că oamenii au și soluții. Că se învață. Am văzut agricultori pe câmp învățând unii de la alții. Mi-a plăcut povestea cu paiele.
Rareș Năstase: „Mai sunt situații similare. Mai sunt culturi, niște covoare verzi care se pun ca plantele respective să lucreze cu rădăcinile și se poate afâna terenul. Sunt soluții la care nu recurgeam până acum, pentru că noi am tot mers pe varianta de agricultură convențională. Înțelg că fermierii, cel puțin în zonele acestea unde a venit căldură mare și nu a plouat, sunt forțați să meargă pe o agricultură conservativă […]. Acum trebuie să schimbe utilajele, tehnicile”.
Rareș Năstase: „Statul începe să se laude cu unele investiții, dar acolo trebuie să ținem cont că și fermierii și-au făcut investițiile lor”
Cătălin Striblea: Cum stăm cu instalațiile moștenite de la comuniști?
Rareș Năstase: „O parte dintre ele au început să funcționeze. Potențialul e undeva la un milion de hectare. Probabil că se irigă undeva la 750.000, dar putem mult mai mult. Statul începe să se laude cu unele investiții, dar acolo trebuie să ținem cont că și fermierii și-au făcut investițiile lor și la un moment am avut senzația că statul e presat de mediul privat să facă ceva. E clar că avem nevoie de aceste canale de irigații. Foarte bine că au fost făcute în perioada anterioară, a anului 1989. Se pare că pe multe dintre ele le-am lăsat de izbeliște”.
Rareș Năstase: „Poți face ceva, doar să vrei, să aloci acolo niște sume și să faci niște lucrări”
Cătălin Striblea: Ai găsit canale de astea, îngropate în pământ.
Rareș Năstase: „Da, și în vestul țării am găsit stații nefuncționale care ar fi putut ajunge pe 30-40 de kilometri. Lucrurile, văzute de pe o hartă, sunt destul de clare. Poți face ceva, doar să vrei, să aloci acolo niște sume și să faci niște lucrări”.
Rareș Năstase: Fermierii pot accesa fonduri europene până la 1,5 milioane de euro per proiect pentru irigații
Cătălin Striblea: Dar sunt ceva bani alocați.
Rareș Năstase: „Au rămas doar pe desecări. Prin PNRR, a picat toată ideea de a face cu bani europeni pentru irigații. În schimb, fermierii pot accesa fonduri europene până la 1,5 milioane de euro per proiect pentru irigații”.
Citește și urmărește aici toate materialele „România, te iubesc!”, prezentate la „România în Direct”:
- Rareș Năstase, investigație privind atacurile urșilor în localitățile din România: „Sunt părinți care nu-și mai lasă copiii singuri pe ulițele satului” | VIDEO
- Consumul de droguri în rândul tinerilor. Alex Dima: Societatea noastră nu e pregătită, dincolo de autorități, să gestioneze această problemă | VIDEO
- Reabilitarea plajelor, un proiect eșuat. Cosmin Savu: Proiectarea a fost deficitară. Probabil că în următorii ani vom vedea panouri la malul mării cu zonele periculoase | VIDEO
- Licitații cu firme frauduloase. Cazul spitalului din Lugoj. Paula Herlo: Firma care s-a înscris a spus că a făcut un spital în baza NATO din Turcia. Experții au descoperit că fotografiile de la dosar aparțineau unui spital din America | VIDEO
- Păduri sănătoase, infestate intenționat: Ocoale silvice atrag gândacii din pădure cu feromoni pentru a îmbolnăvi arborii. Ramona Țintea: Așa se procedează pentru ca firmele de exploatare forestieră să taie mai mult lemn | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
