Muzeul Victor Babeș din București reintră în circuitul muzeal pe data de 19 septembrie 2020, ora 10.00, refăcut după o perioadă în care a fost închis pentru reamenajare.
Acest muzeu a fost deschis în două etape. Prima a vizat restituirea valorii memoriale – mobilier, cărți și artă decorativă, precum și o restituire a atmosferei de lucru și de familie. Piesele de artă decorativă – lustrele și mobilierul – au fost restaurate și expuse începând cu luna noiembrie 2018, ulterior încheierii primei faze a restaurării.
A doua etapă s-a focalizat pe recuperarea muzeală a activității științifice a lui Victor Babeș și punerea ei în valoare într-un spațiu modernizat, prin intermediul unei logistici de expunere muzeală la standard european, iar cu sprijinul realității augmentate sunt oferite publicului detalii vizuale din cel dintâi tratat de bacteriologie din lume, redactat de Victor Babeș.
În prima încăpere, vizitatorii vor vedea portretul lui Victor Babeș realizat de Grigore Stoenescu și microscopul la care a lucrat Victor Babeș, pe care l-a folosit zilnic pentru multiplele descoperiri, dar care a fost și instrumentul în fața căruia a murit. De asemenea, expunerea de la parter se va concentra și pe realizările științifice ale lui Victor Babeș. Operele sale vor fi împărțite pe domenii de interes, de la primele studii bacteriologice, la experimentele realizate la București. Un loc important în expunere va fi ocupat de Tratatul de Bacteriologie publicat de Babeș și Cornil în 1885, la Paris. Totodată, vor fi expuse și medaliile și decorațiile pe care Victor Babeș le-a primit pentru realizările sale.
Profesor de anatomie patologică la Universitatea din București și fondator al Institutului Național de Patologie și Bacteriologie, Victor Babeș și-a adus o contribuție majoră în studiul bacteriologiei, turbării, leprei, difteriei, tuberculozei și pelagrei, impunându-se pe plan mondial încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Gheorghe Marinescu, unul dintre studenții săi și medic neurolog recunoscut, l-a descris drept cel mai ilustru reprezentant al științei medicale românești.
Muzeul care astăzi îi poartă numele a fost constituit în jurul memoriei savantului de către fiul său, Mircea Babeș. Acesta din urmă a adunat lucrurile tatălui său din apartamentul pe care l-a folosit, de la Institutul Național de Patologie și Bacteriologie, și le-a expus în parterul casei sale pe care a donat-o Primăriei Capitalei. Muzeul se află într-o clădire construită în stilul eclectic, specific anilor 1920, în partea de Nord a Bucureștiului. Construită inițial cu scopul de a fi folosită ca o locuință privată într-un cartier liniștit, astăzi aceasta adăpostește o colecție dominată de lucrările științifice ale lui Victor Babeș.
Predomină piesele de artă europeană, de la scaune și fotolii, la reproduceri după picturi de secol XVII. Urmărind liniile dictate de colecția muzeului, proiectul expozițional își propune să pună în valoare munca științifică a doctorului Victor Babeș, pornind de la primele descoperiri științifice și până la proiectele majore de medicină socială care au încercat să îmbunătățească nivelul de trai al bucureștenilor.
În paralel, este subliniată recunoștința pe care a primit-o Victor Babeș ca urmare a eforturilor sale în domeniul medicinei. Imaginea este întregită de arborele genealogic al familiei Babeș din care au făcut parte diplomați și alți medici care au contribuit la progresul acestei științe. Etajul muzeului a revenit la ilustrarea unui interior intim al unei case discrete de la mijlocul secolului al XX-lea, presărat cu piese de mobilier de factură europeană și obiecte de artă plastică și decorativă care denotă gustul lui Mircea Babeș în materie de artă.
