Din ce în ce mai mulţi copii şi adolescenţi de 13 – 19 ani încearcă şi apoi fumează curent ţigări electronice şi produse din tutun încălzit; consumul de nicotină în perioada adolescenţei are consecinţe negative semnificative mai ales din perspectivă cognitivă şi comportamentală, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătăţii (MS).
“În România, ultimele studii realizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică în colaborare cu OMS şi CDC Atlanta în perioada 2004 – 2018 arată o evoluţie importantă a fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenţilor şi tinerilor: în rândul adolescenţilor de 13-15 ani, s-a diminuat rata de scădere a consumului de ţigări: în 2017 erau cu doar 8,3% mai puţini fumători curenţi decât în 2013, în timp ce în 2013 fuseseră cu 30,3% mai puţini fumători curenţi faţă de 2009. În acelaşi timp, adolescenţii au început să fumeze ţigări electronice astfel încât procentul elevilor care fumau curent ţigări electronice a fost, în 2017, aproape egal cu cel al elevilor care fumau ţigări ‘clasice’: 8,2% respectiv 8,6%”, menţionează MS în comunicatul transmis cu prilejul Zilei Mondiale fără Tutun.
Mai mulţi băieţi par să fumeze curent ţigări electronice decât ţigări obişnuite (10,1% versus 9,8%). În anul 2017 s-a constatat că, dintre copiii care au încercat ţigaretele electronice, mult mai mulţi (53%) au ajuns să le folosească în mod curent, comparativ cu anul 2013 (37,8%). În 2017, după doar un an de promovare, produsele din tutun încălzit erau deja cunoscute de o cincime (20,6%) din elevii de 13 – 15 ani, iar 3,1% din această categorie de vârstă afirmau că fumează astfel de produse în mod curent (în ultimele 30 de zile).
În rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 24 de ani, evoluţia prevalenţei fumatului de ţigarete între 2010 şi 2018 a înregistrat cea mai mare creştere, de 48,3%, în rândul acestei categorii de vârstă. Astfel, dacă în populaţia generală prevalenţa fumătorilor de ţigarete a crescut cu 12,6% (de la 26,7% în 2011 la 30% în 2018), în rândul adulţilor tineri, 15-24 ani, a crescut de la 22,6% în 2011 la 33,5% în 2018.
“În concluzie, deşi procentul adolescenţilor care fumează ţigări este în uşoară scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că din ce în ce mai mulţi copii şi adolescenţi de 13 – 19 ani încearcă şi apoi fumează curent ţigări electronice şi produse din tutun încălzit”, evidenţiază comunicatul MS.
Conform sursei citate, adolescenţa este o perioadă-cheie pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează major circuitele cerebrale responsabile de învăţare şi de controlul atenţiei şi creşte susceptibilitatea pentru comportamente adictive. Inhalată, nicotina induce dependenţă indiferent de produsul care o furnizează (ţigară clasică, electronică sau încălzită), astfel că adolescenţii care inhalează azi nicotină, fie şi ocazional, au un risc considerabil crescut să devină adulţi care consumă zilnic tutun.
Ministerul Sănătăţii susţine demersurile OMS de a contribui la crearea unei generaţii fără tutun şi fără fumat pasiv. Fumatul este scump, iar fumătorii plătesc nu doar bani, ci şi prin “imagine alterată, sănătate afectată şi deces prematur”. Fumatul scade imunitatea organismului, fapt cu atât mai important în contextul actualei pandemii provocate de virusul SARS-CoV-2. Nici fumatul, nici nicotina inhalată nu au rol protector faţă de infectarea cu acest virus; din contră, mucoasa respiratorie este fragilizată, iar plămânul deja afectat, se arată în comunicat.
Ministerul Sănătăţii face un apel să fie conştientizat pericolul reprezentat de ţigară şi recomandă renunţarea la consumul de tutun.
MS încurajează pe fiecare cetăţean să se informeze din surse sigure, dar şi să devină conştient şi să respingă numeroasele şi variatele informaţii false promovate, astfel încât copiii, adolescenţii şi tinerii de azi să fie “o generaţie fără tutun”.
În fiecare an, pe 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii împreună cu partenerii internaţionali celebrează Ziua Mondială fără Tutun, prilej pentru a reaminti tuturor cetăţenilor efectele nocive ale consumului de tutun şi ale fumatului pasiv şi pentru a descuraja utilizarea tutunului sub orice formă, menţionează MS.
“În 2020, campania iniţiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii se îndreaptă către protejarea tinerilor de acţiunile manipulative privind promovarea produselor ce conţin tutun, cât şi către prevenirea consumului acestora de către tineri. La nivel global, produsele din tutun ucid peste 8 milioane de oameni în fiecare an, iar peste 1 milion dintre aceştia mor din cauza expunerii la fumat pasiv. Regiunea Europeană a OMS înregistrează una dintre cele mai mari prevalenţe ale consumului de tutun din lume, generând o povară masivă pentru sănătate şi economie, precum şi inegalităţi enorme în ceea ce priveşte sănătatea”, concluzionează comunicatul MS.
