Ministerul Sănătăţii informează că în perioada 9 mai – 30 august 2017 au fost confirmate, la nivel naţional, 16 cazuri de meningite şi meningo-encefalite cu virus West Nile, fiind înregistrate şase decese, dintre care trei în Bucureşti şi câte unul în judeţele Buzău, Brăila şi Olt. Autorităţile sanitare dau asigurări că acestea sunt cazuri sporadice şi că nu există riscul producerii unei epidemii.
Conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control a Bolilor Transmisibile, în sezonul 2017, în perioada 9 mai – 30 august au fost confirmate 16 cazuri de meningite/meningo-encefalite cu virus West Nile, dintre care şase au decedat. Din cele şase decese, trei s-au înregistrat în Capitală, unul în Buzău, unul în Brăila şi unul în judeţul Olt.
Ministerul Sănătăţii precizează că toate aceste cazuri depistate şi înregistrate în România sunt cazuri sporadice şi în momentul de faţă nu comportă riscul unei epidemii de amploare.
De asemenea, specialiştii MS recomandă autorităţilor locale să ia masuri de dezinsecţie în localităţi, cât mai curând posibil, pentru a preveni răspândirea.
Pe judeţe, situaţia infecţiilor cu virusul West Nile este următoarea: Bucureşti – 3 cazuri, Buzău – 1 caz, Brăila – 1 caz, Constanţa – 1 caz, Galaţi – 1 caz, Giurgiu – 2 cazuri, Ialomiţa – 1 caz, Ilfov – 2 cazuri, Olt – 1 caz, Sibiu – 1 caz, Vrancea – 2 cazuri.
Potrivit medicilor, 80% din persoanele infectate nu prezintă simptome, însă în cazul în care sunt totuşi simptome precum febră ridicată şi dureri puternice de cap, persoanele respective trebuie să meargă de urgenţă la cel mai apropiat cabinet medical. În cazurile severe, apar şi simptome neurologice: rigiditate a gâtului, vărsături, erupţii cutanate pe piept, sensibilitate crescută la lumină, convulsii, frisoane, oboseală cronică şi slăbiciune musculară.
Ca măsuri de protecţie, MS recomandă evitarea expunerii la ţânţari, îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, evitarea zonelor cu multă vegetaţie şi umiditate ridicată, cum ar fi parcuri, păduri, ape stătătoare, utilizarea substanţelor chimice repelente de ţânţari, montarea de plase de protecţie împotriva ţânţarilor, desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, îndepărtarea recipientelor de apă stătută şi a gunoiului menajer.
