Curtea Constituțională a motivat azi decizia de a interzice candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Într-un document de peste 20 de pagini, judecătorii Curții Constituționale apreciază că Diana Șoșoacă se remarcă prin ” promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit” și are o conduită ”sistematică, persistentă și îndelungată menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român și ale garanțiilor acesteia, respectiv apartenența României la structurile euroatlantice”.
În documentul Curții Constituționale se mai arată că ”îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”.
În decizia prin care s-a anulat înregistrarea candidaturii Dianei Șoșoacă la Biroul Electoral Central se mai arată că aceasta nu îndeplinește condițiile pentru a candida la cea mai înaltă funcție în stat.
”Declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației – condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta” – mai arată motivarea Curții Constituționale.
Opinie separată a judecătoarei Iulia Scânteie
A exista și o opinie separată, a judecătoarei Iulia Scânteie în care se arată că ”procedura legală pentru depunerea candidaturii, respectiv de contestare a candidaturii la alegerile prezidențiale sunt aspecte care influențează caracterul efectiv al unui drept electoral. (…) apreciem că, prin interpretarea propriei competențe, Curtea Constituțională nu poate să stabilească noi condiții de eligibilitate a căror neîndeplinire constatată direct de Curte, să conducă la interdicția de a candida”.
Judecătorul mai susține că nu există dreptul la un proces echitabil în această speță.
” Hotărârea majorității a convertit contenciosul electoral obiectiv prevăzut de lege într-un contencios electoral subiectiv prin asumarea verificării comportamentelor, faptelor, declarațiilor unui candidat la funcția de Președinte al României. Această convertire nu fost însoțită și de garanțiile specifice dreptului la un proces echitabil: asigurarea contradictorialității, asigurarea dreptului la apărare al persoanei al cărei comportament neconstituțional este evaluat și asigurarea unei proceduri de administrare și contestare a probelor/soluției”.
Judecătorii care au analizat contestația depusă de Amalia Bellantoni împotriva înregistrării candidaturii Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile prezidențiale au fost Marian Enache, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Dimitrie-Bogdan Licu, Laura-Iuliana Scântei, Gheorghe Stan, Varga Attila.
Sursa foto: INQUAM Photos / Octav Ganea
