Modelul finalndez de învățământ este considerat unul dintre cele mai eficiente din Europa și este cunoscut peste tot în lume pentru metodele sale practice de predare și învățare. Elevii nu fac meditații și nu trebuie să dea examene pentru a intra, spre exemplu, la liceu, întrucât sistemul finlandez „nu împarte școlile între bune și mai puțin bune” și, spune Ministerul Educației din Finlanda pentru „România, te iubesc!”, îi tratează pe elevi în mod egal. Invitată în emisiunea „România în Direct” la Europa FM – cu Cătălin Striblea – jurnalista Ramona Țintea a vorbit despre cel mai recent reprotaj „România, te iubesc!” pe care l-a realizat direct în școli din Finlanda. Despre cum învață elevii din acest stat nordic, jurnalista a spus c[ ei „fac carte, dar o fac altfel față de cum o facem noi. Acolo totul se învață practic, prin experiment”. Ramona Țintea a explicat că, în situația în care un elev nu înțelege ceva, după ore, acesta rămâne cu un profesor care îi explică ce are nevoie pentru a fi lămurit asupra lecției predate.
Ramona Țintea: „Era ora prânzului. Toți foarte frumos au stat la rând, nu a fost un haos generalizat”
Ramona Țintea: „La cantinele respective, copiii nu primesc doar mâncare. Ei învață și o lecție a responsabilității. Învață să nu risipească mâncarea și învață asta încă de când sunt mici, de la grădiniță. Ei indiferent de vreme ies în aer liber. Să-i vezi cum știu singuri să se pregătească, să își pună hanoracul de ploaie, cizmulițele de cauciuc. 20 de minute am mers pe jos până când am ajuns într-o pădure. La ei nu este ceva superficial – <<hai că ieșim un pic în curtea școlii>>. Ei chiar iau ca atare această activitate […]. Iar când ne-am întors, încă 20 de minute pe jos, în pădure am stat cam o oră jumate, erau 6 grade, înnorat afară. Să-i fi văzut pe toți așa, erau mititei, și cu obrajii îmbujorați și s-au descălțat repede, toți la baie și-au spălat mânuțele și s-au dus fiecare către cantină. Era ora prânzului. Toți foarte frumos au stat la rând, nu a fost un haos generalizat. Unul să țipe, altul să urle. Nu, nu a fost absolut nimic”.
Ramona Țintea: „O chestie foarte interesantă a fost că îi lasă să descurce singuri. Să își pună singuri în farfurie, să își pună singuri paharul cu lapte, indiferent dacă varsă pe jos”
Ramona Țintea: „Educatoarea îmi explica că ei sunt obișnuiți cu această activitate. Ei știu că trebuie să stea la rând, să își aștepte colegul care își ia de mâncare. O chestie foarte interesantă a fost că îi lasă să descurce singuri. Să își pună singuri în farfurie, să își pună singuri paharul cu lapte, indiferent dacă varsă pe jos”.
Cătălin Striblea: Deci, e o formă de educație, și nu de învățământ.
Ramona Țintea: „Da, da. Eu am avut tendința la câțiva copii să îi ajut să pun mâna pe tava lor cu mâncare pntru că așa făceau cu tava. Și erau la un pas să o răstoarne. Și a venit educatoare și m-a bătut pe umăr și a zis: <<lasă-i, lasă-i, pentru că ei trebuie să învețe. Nu-i niciun fel de problemă dacă vor da pe jos. O să ștergem. Ce? Nu-i niciun fel de problemă>>”.
Ramona Țintea: „Acolo totul se învață practic, prin experiment”
Cătălin Striblea: Domnule, dar carte fac? Ar întreba multă lume. Hai că am înțeles, că e frumos. Fac plimbări, ies relații bune între ei, își pun pe nume cu profesorii la liceu. Dar carte fac, adică din greu bagă matematică?
Ramona Țintea: „Să știi că fac carte, dar o fac altfel față de cum o facem noi. Acolo totul se învață practic, prin experiment. Chiar și la matematică, ei nu nu exercițiile pe care le avem noi. Îmi dădeau un exemplu, că dacă au de calculat ceva, ei primesc exemplul concret. De exemplu, cât este suprafața acestei camere? Sau <<gândiți-vă că trebuie să puneți un covor în această cameraă care are următoarele dimensiuni. Calculcați cât de mare trebuie să fie covorul>>. De fiecare dată au ceva practic ce trebuie aplicat în teorie. Dar la ei practica este esențială”.
Ramona Țintea: La ei nu există școli bune și școli mai puțin bune. Am întrebat asta la Ministerul lor al Educației. Mi s-a spus: „Nu, fiecare copil este tratat în mod egal”
Cătălin Striblea: Și ca să intre la liceu trag tare? Meditații, examene? Cum se procedează ca să intre la liceu?
Ramona Țintea: „Nu există meditații și nu au examen de intrare la liceu. La ei nu există școli bune și școli mai puțin bune. Chiar am întrebat asta, la Ministerul lor al Educației. <<Cum nu aveți școală bună și școală mai puțin bună?>> Și a zis: <<Nu, fiecare copil este tratat în mod egal>>. Și la școală, dacă un copil, de exemplu, în gimnaziu, nu ține pasul cu restul clasei, este observat de către profesorul de la clasă și profesorul respectiv ia decizia să aducă un alt profesor care să stea lângă copilul respectiv care nu se descurcă. Sau există copii care nu știu să își facă tema sau care nu au înțeles ceva în timpul orelor și atunci, după ore se fac anumite clase în care vin tot profesorii lor, dar stau cu ei și îi învață ce nu au înțeles la fiecare oră. Și mereu este o discuție între elev și profesor. E foarte puțină teorie. Nu se învață tocind”.
Ramona Țintea: „Ei au spus că nu este moral și etic pentru ei să aibă meditații”. Meditațiile la care ne referim noi sunt asigurate gratuit de școală
Cătălin Striblea: Interesant. Și meditațiile sunt interzise sau care e ideea cu meditațiile?
Ramona Țintea: „Ei au spus că nu este moral și etic pentru ei să aibă meditații. Și aceste meditații, pe care noi le numim așa, ei le asigură în școală, prin aceste ore suplimentare pe care le fac după ore, dar sunt asigurate de școală gratuit. Am stat de vorbă cu părinți români care au copii crescuți în sistemul finlandez și una dintre mămici îmi spunea: <<eu nici măcar nu știu ce temă are fiica mea la școală, pentru că nu a venit niciodată să-mi spună că nu știe să rezolve tema la matematică sau la finlandeză>>”.
Ramona Țintea: Există teme, doar că acești copii cer ajutorul profesorilor și sunt profesori dispuși să-i ajute care au un program al lor
Cătălin Striblea: Au teme acasă?
Ramona Țintea: „Da, am aflat și eu că acesta este un mit – faptul că în Finlanda nu există teme. Există teme, doar că acești copii cer ajutorul profesorilor și sunt profesori dispuși să-i ajute și au un program al lor. Programul este făcut în așa fel încât cineva să stea după ore și să îi ajute pe copii care nu au înțeles în timpul orelor”.
Citește și urmărește aici toate materialele „România, te iubesc!”, prezentate la „România în Direct”:
- Rareș Năstase, investigație privind atacurile urșilor în localitățile din România: „Sunt părinți care nu-și mai lasă copiii singuri pe ulițele satului” | VIDEO
- Consumul de droguri în rândul tinerilor. Alex Dima: Societatea noastră nu e pregătită, dincolo de autorități, să gestioneze această problemă | VIDEO
- Reabilitarea plajelor, un proiect eșuat. Cosmin Savu: Proiectarea a fost deficitară. Probabil că în următorii ani vom vedea panouri la malul mării cu zonele periculoase | VIDEO
- Licitații cu firme frauduloase. Cazul spitalului din Lugoj. Paula Herlo: Firma care s-a înscris a spus că a făcut un spital în baza NATO din Turcia. Experții au descoperit că fotografiile de la dosar aparțineau unui spital din America | VIDEO
- Păduri sănătoase, infestate intenționat: Ocoale silvice atrag gândacii din pădure cu feromoni pentru a îmbolnăvi arborii. Ramona Țintea: Așa se procedează pentru ca firmele de exploatare forestieră să taie mai mult lemn | VIDEO
- Nevoia acută de apă într-o lume tot mai caldă. Rareș Năstase: La un moment dat se va vorbi despre culturi agricole care nu vor mai fi în România | VIDEO
- Tinerii din România, în lupta cu drogurile. Directorul centrului Teen Challenge: Problema e copleșitoare. Nu există școală generală în care să nu găsim dependenți de droguri | VIDEO
- Dezvoltarea Capitalei, controlată de grupuri de interese și politicieni. Cosmin Savu: „Noi suntem o țară de cumetri” / Președintele CJ Ilfov este apropiat al familiei clanului Vasiloi | VIDEO
Sursa foto: Shutterstock
