Războiul din Ucraina a trecut de ziua 600 și nu se întrevede sfârșitul conflictului. Pe lângă zecile de mii de morți, sutele de mii de răniți și milioanele de refugiați de până acum, războiul va continua să facă victime și după data incertă la care se va încheia. Poluarea produsă de operațiunile militare va persista zeci de ani și, în multe cazuri, e vorba despre poluare cu metale grele, inclusiv crom, arsen, nichel, plumb și, nu de puține ori, uraniu sărăcit. Toate să găsesc în obuze, bombe, rachete sau gloanțe.
Un articol descoperit pe site-ul panorama.ro ne-a inspirat să aflăm părerea unor specialiști români pe marginea acestui subiect. Răzvan Popescu Mirceni este directorul coordonator al societății de explorări oceanografice și protecția mediului Oceanic Club. Într-un interviu acordat colegului Victor Marin, de la Asociația Parcul Natural Văcărești, Răzvan Popescu Mirceni spune că muniția poate să otrăvească toate apele, inclusiv pe cele subterane și că un impact deosebit de grav, cu efecte imediate asupra Mării Negre îl pot avea distrugerea barajelor de acumulare. Acest lucru s-a întâmplat deja în vară, cu barajul Kahovka.
Un război de lungă durată otrăvește și aerul. Combustibilii militari nu țin cont de normele de poluare, iar în momentul în care se dărâmă o clădire, în aer se eliberează azbest. Nu în ultimul rând, numeroase tipuri de muniție conțin sulf. Pe termen scurt și la nivel regional, prezența sulfului în aer poate aduce schimbări climatice. Bogdan Antonescu este cercetător în fizica atmosferei.
Pe lângă substanțele toxice de tot felul care se acumulează în pământ din cauza bombardamentelor, făcându-l neroditor și, în cele din urmă, ajungând în pânza freatică și în culturile agricole, specialiștii avertizează că și manevrele militare executate cu șenilate au un efect negativ asupra solului. Horea Cacovean este inginer pedolog și specialist în calitatea solului.
Ascultă mai jos cea mai recentă ediție Misunea Verde:
Foto: Shutterstock
