Confidenţialitate

Misiunea Verde, cu Mona Nicolici: Cum ajută consumul de rapane la păstrarea unui echilibru în ecosistemul Mării Negre | VIDEO

În sectorul românesc al Mării Negre, aproape 70% din captura comercială este rapana, un melc marin care se vinde cu cel puțin 100 de lei kilogramul. Și asta, deși rapana NU este o specie autohtonă.

Victor Marin, de la Asociația Parcul Natural Văcărești, a stat de vorbă cu biologul Răzvan Popescu-Mirceni și a aflat că rapanele sunt originare din mările Asiei și au ajuns în Marea Neagră accidental.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Zeci de ani s-au înmulțit necontrolat în Marea Neagră până când românii, bulgarii sau turcii au aflat că pentru iubitorii de fructe de mare, rapanele sunt o delicatesă. Până atunci, rapanele au contribuit la dezechilibre ecosistemice majore, consumând cantități importante de scoci care filtrau apa Mării Negre.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Nu doar oamenilor le-au luat mult să iși dea seama că rapanele sunt bune de mâncat. În ultimele decenii, au fost documentate două specii autohtone (un burete de mare și un crab) care au început să se hrănească cu rapanele tinere. Situația pare că reintră în normal. Mai ales că, până la un punct, pentru consumul uman, rapanele erau colectate exclusiv manual de către scafandri. În goana pentru profit, pescarii folosesc tot mai des un fel de traulere, „rașchetând” de pe fundul mării tot ce întâlnesc în cale, nu doar rapanele.

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Multe alte informatii puteti afla din interviul integral cu biologul Răzvan Popescu-Mirceni, pe care-l puteti gasi pe canalul de YouTube și pe site-ul Asociației Parcul Natural Văcărești.

Ascultă mai jos cea mai recentă ediție Misunea Verde:

EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Foto: Spynews.ro