Este demonstrat ca parfumul florilor are efecte benefice asupra sănătății psihice și hormonale a oamenilor.
Studiile recente au demonstrat că mirosul este unul dintre cele mai puternice simțuri cu care am fost înzestrați. În cazul specii, s-a demonstrat că mirosul este de 10.000 de ori mai sensibil decât gustul.
De el depinde starea noastră de bine, echilibrul emoțional, alegerile de zi cu zi, comportamentul în societate, ba chiar și alegerea partenerului. Studii recente au dovedit că parfumul mai moale al florilor îmbunătățeste comportamente sociale cum ar fi disponibilitatea de a-i ajuta pe ceilalți.
În plus, parfumul florilor ne dă energie si creste starea de optimism, spontaneitatea și chiar creativitatea. Un studiu efectuat în Germania a demonstrat că studenții care au învățat într-o cameră parfumată cu lavandă și rozmarin își aminteau mult mai multe informații din cursurile citite.
Parfumul îmbătător al florilor de primăvară ar putea deveni doar o amintire, din cauza emisiilor de gaze provenite de la automobile si centrale electrice, iar impactul vieții moderne asupra mediului a început deja sa afecteze puterea extraordinară pe care au florile în echilibrul ecologic.
Potrivit unui studiu citat de New Scientist, aerul poluat distruge mirosul florilor și, mai mult decat atât, subminează abilitatea insectelor de a poleniza plantele, deoarece acestea se folosesc de simțul olfactiv pentru a ajunge la ele.
Studiul, realizat de Universitatea Virginia din SUA, explica de ce populațiile de insecte sălbatice polenizatoare, în special albinele care au nevoie de nectar, s-au redus dramatic în anumite zone ale planetei.
“Moleculele odorizante produse de flori în mediile foarte puțin poluate, cum se intampla în secolul XIX, puteau fi purtate de vant pana la 1.200 de metri distanță.
În mediul poluat de astăzi din zona marilor orașe, moleculele nu ajung mai departe de 200-300 de metri”, explică un profesor de științe ale mediului la Universitatea Virginia. Impactul este cu atat mai mare în timpul zilelor de vară.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană (UE). În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400.000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro. Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului constituie poluanții atmosferici considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.
ILUSTRAȚIE: Ales Krivec / Unsplash
