Mircea Geoană – secretarul adjunct al NATO – a fost invitatul Ioanei Ene Dogioiu într-o emisiune „Piața Victoriei” la Europa FM. „Războiul se va prelungi – este un lucru clar. De ambele părți există determinare și resurse suficiente pentru a putea să continue acest război”, însă „A sprijini Ucraina este singurul lucru rațional și strategic corect pe care îl avem de făcut în acest moment” spune Mircea Geoană la Europa FM. „Azi în NATO cu 32 de aliați, un miliard de oameni, suntem peste 50% din PIB-ul global. Peste 50% din forța militară a acestei planete. Suntem o forță colosală și redutabilă”, adaugă Mircea Geoană în contextul amenințărilor transmise de Rusia la adresa statelor care fac parte din Alianță.
Mircea Geoană: „Războiul se va prelungi – este un lucru clar. De ambele părți există determinare și resurse suficiente pentru a putea să continue acest război”
Ioana Ene Dogioiu: Ca un disclaimer necesar în condițiile în care actualitatea evoluează cu repeziciune, înregistrăm acest interviu miercuri după-amiază pentru că agenda extrem de încărcată a domnului Geoană nu a permis un alt moment cu atât mai puțin, din păcate, prezența live în studioul Europa FM. Domnule Geoană, situația Ucrainei pare, din informațiile publice, între grea și disperată. Un argument poate să fie și vizita fulger la Kiev a secretarului de stat Blinken. Care este în mod real situația în acest război și, mai ales, care este perspectiva realistă pentru viitor?
Mircea Geoană: „Într-adevăr, este un moment mai dificil al acestui război care se prelungește. Vedem cum și în zona Harkov forțele rusești încearcă să extindă un front de luptă deja foarte, foarte lung. Cred că în acest moment sprijinul pe care noi trebuie să-l acordăm Ucrainei devine absolut stringent și cred că vizita secretarului de stat Blinken la Kiev, acum o zi, anularea de către președintele Zelenski a vizitelor în Europa, inclusiv la Madrid, unde urma să semneze cu Pedro Sanchez un tratat de securitate bilaterală ne arată că situația este serioasă.
Aceasta nu înseamnă că avem o estimare foarte pesimistă. O perioadă grea… Rusia în mod evident încearcă să folosească această perioadă între momentul în care congresul american a aprobat ajutorul suplimentar pentru Ucraina și momentul în care sosesc echipamentele noi – muniția nouă inclusiv din partea aliaților europeni. De aceasta sperăm că aceste câteva săptămâni – care vor fi foarte intense pe câmpul de luptă – nu vor conduce la schimbări semnificative.
Tactic, da, probabil că o să mai fie preluare de teritoriu de către forțele ruse, cu sacrificii foarte mari. Au murit până acum 350.000 sau au fost grav răniți de militari ruși, peste 2000 de blindate. Dar vorbind din punct de vedere militar și strategic, teritoriul pe care îl cucerește Rusia cu multă dificultate nu este valoros din punct de vedere strategic. Are, evident, și un element de propagandă și un element psihologic, dar în continuare facem tot ce depinde de noi pentru a-i ajuta pe ucraineni și să sperăm că această situație se va stabiliza și pe măsură ce vom putea să avem și noi producție industrială și militară mai robustă în Europa și în America chiar de ce nu să ne gândim în anul 2025 chiar la un început de reluare a inițiativei strategice de către Ucraina în acest război.
Războiul se va prelungi – este un lucru clar. De ambele părți există determinare și resurse suficiente pentru a putea să continue acest război. Evident, pacea este întotdeauna preferabilă războiului, dar politic și strategic vorbind nu vedem condiții reunite pentru încheierea acestui război în orizontul apropiat de timp”.
Mircea Geoană: „A sprijini Ucraina este singurul lucru rațional și strategic corect pe care îl avem de făcut în acest moment”
Ioana Ene Dogioiu: Ministrul de Externe de la Budapesta a acuzat recent ceea ce gândesc destul de mulți europeni, inclusiv români, că NATO face presiuni foarte mari asupra țărilor membre pentru înarmarea Ucrainei, pe care ar fi transformat-o într-un abator. Cum poate fi combătută asemenea poziție foarte dură, de altfel?
Mircea Geoană: „Cred că lucrurile sunt destul de simple. Nu-mi place să creez scenarii contrafactuale, dar să ne imaginăm o secundă ce s-ar întâmpla dacă Ucraina nu ar rezista. Ce ar însemna asta pentru țările NATO? Ce ar însemna asta pentru țările de pe flancul de est, inclusiv pentru țări ca Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria, țările din zona Baltică. Noii noștri veniți aliați Finlanda și Suedia, un lucru foarte bun pentru flancul estic.
De aceea, cred că efortul pe care îl facem azi este un efort mic în raport cu ceea ce va trebui să facem pentru a ne apăra în fața unei Rusii care eventual ar izbândi în acest conflict.
Mai mult decât asta, știm că acest apetit neoimperial vine mâncând. Pofta vine mâncând. Și trebuie să mai spunem un lucru, pe care trebuie să-l comunicăm cetățenilor noștri: suntem democrații și voci de jurnaliști independenți, cum este cazul tău și al multor jurnaliști din România și din toată Europa și din Alianța noastră. Trebuie să se facă auzite aceste voci.
Pentru că în clipa de față trebuie să anticipăm o relație pe termen mediu și lung de confruntare și de risc strategic cu Rusia, pentru că Federația Rusă și-a reorganizat atât modul în care se organizează politic și ca ideologie de stat – Occidentul este de vină, ne organizăm ca să rezistăm și ca să înfrângem Occidentul. Este ideea organizatoare a ceea ce înseamnă comunicare politică în Federația Rusă. Și-a modificat și structura economică – în numirea noului ministru al Apărării, un economist care vine din partea să zicem mai tehnocratică arată că se dorește continuarea unui mecanism industrial militar pentru termenul lung și pentru Ucraina, dar și față de NATO.
Și politica externă a Rusiei e subordonată aceluiași principiu. De aceea, răspunsul este unul foarte simplu: izbânda Ucrainei, rezistența Ucrainei, o Ucraină independentă, suverană, ancorată în Occident este un lucru bun pentru toți europenii și este un lucru bun pentru întreaga planetă. Pentru că dacă vom avea conflict aici în Europa este foarte posibil ca și alte țări – Asia sau Orientul Mijlociu – să își asume riscuri mai severe din punct de vedere a începe conflicte și ami severe și în alte zone. Ceea ce va crea pentru noi toți – NATO, Uniunea Europeană, țările de pe flancul estic – o situație și mai complicată. Deci, cred că a sprijini Ucraina este singurul lucru rațional și strategic corect pe care îl avem de făcut în acest moment”.
Mircea Geoană: „Azi în NATO cu 32 de aliați, un miliard de oameni, suntem peste 50% din PIB-ul global. Peste 50% din forța militară a acestei planete. Suntem o forță colosală și redutabilă”
Ioana Ene Dogioiu: Deci susținerea Ucrainei este o decizie pragmatică în primul rând, dincolo de aspectele morale și emoționale ne spuneți. Ne putem aștepta ca vizita lui Vladimir Putin la Beijing să aducă ceva semnificativ din acest punct de vedere?
Mircea Geoană: „De la începutul războiului s-a creat o nouă dinamică în relația între principalele state cu regimuri autoritare din lume. Între Rusia și China. Între Rusia, China, Nord-Coreea și Iran. Dacă mergem puțin mai departe până în Venezuela și în alte zone. Este clar că în acest moment, acest parteneriat fără limite denumit și catalogat ca atare de către Beijing și Moscova funcționează și o mare parte din modul rapid în care Rusia și-a reconstiuit forța militară și capacitatea industrială în pofida sancțiunilor occidentale a fost pentru că Republica Populară Chineză i-a ajutat indirect, fără să fie direct implicată în conflict, cu foarte multe lucruri de primă necesitate pentru capacitatea militară a Rusiei – microelectronică, mașini-unelte de înaltă precizie, platforme semi-militare, sprijin satelitar cu imagistică din satelit pentru operațiunea din Ucraina.
Vedem, de asemenea, cum peste 3200 de drone iraniene au fost deja folosite de cptre ruși și au și o fabrică pe care au construit-o împreună cu iranienii. Coreea de Nord a ajutat Rusia cu enorm de multă muniție utilă în acest efort. Deci, nu pot anticipa ce o să discute cei doi lideri. Secretarul de stat Blinken a fost la Beijing pentru a spune mai clar din partea Statelor Unite și a noastră, a Occidentului, că acest mod de a ajuta Rusia în acest război prelungit și foarte, foarte sângeros din Ucraina reprezintă o problemă pentru securitatea aliaților europeni, nu doar a Americii. Deci, este o dinamică nouă, o dinamică care ne face pe noi, cei din Occident, să fim și mai uniți, să lucrăm și noi cu partenerii din zona Indo-Pacificului.
Vom avea la Summit, pentru a treia oară la rând, liderii din Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Și noi trebuie să ne luăm măsuri pentru a putea să fim robuști. Și aș vrea să las o cifră pentru cei care ne ascultă la această emisiune: azi în NATO cu 32 de aliați, un miliard de oameni, suntem peste 50% din PIB-ul global. Peste 50% din forța militară a acestei planete. Suntem o forță colosală și redutabilă. De aceea, de cele mai multe ori când vorbim despre armată lumea devine nervoasă. Despre război și conflicte, lumea devine anxioasă. Pot să spun un singur lucru, ca român și ca lider al acestei Alianțe că cea mai bună apărare și descurajare este să fii puternic, pentru că și Rusia și China înțeleg limbajul forței și aici NATO este o forță redutabilă”.
Mircea Geoană, despre sistemele Patriot pentru Ucraina: „Ce se întâmplă la București este o decizie pur internă, nu intervenim noi de la NATO să înclinăm balanța”
Ioana Ene Dogioiu: La București, subiectul zilei se referă la sistemul Patriot. Vom da sau nu vom da Ucrainei vreunul din cele patru sisteme pe care le avem în diferite stații de operaționalizare. Un subiect extrem de delicat aruncat, din păcate – din punctul meu de vedere – de președinte pe masă într-un moment electoral cel mai prost cu putință. Dar, întrebarea există: ar trebui să dăm? Care dintre sisteme? Și, mai ales, în ce măsură ar fi afectată siguranța României dacă am accepta să dăm aceste sau acest sistem Patriot?
Mircea Geoană: „Este evident că Ucraina are nevoie de sisteme de apărare antirachetă foarte performante. Noi toți, și secretarul general și eu, când ne întâlnim cu liderii aliați facem apel la toți cei care au astfel de sisteme. Patriot în cazul României sau al Poloniei, SAMP/T în cazul Italiei sau al Franței. Și fiecare națiune are tot dreptul să decidă în conformitate cu propriile sale interese dacă vor da răspuns favorabil sau un răspuns nefavorabil acestei solicitări.
Deci, cred că este evident că Ucraina are nevoie de astfel de echipamente moderne. Am discutat și cu producătorul acestor echipamente Patriot pentru a vedea unde sunt și în alte părți ale lumii eventuale baterii care sunt disponibile, dizlocabile și de trimis către Ucraina.
Ce se întâmplă la București este o decizie pur internă, nu intervenim noi de la NATO să înclinăm balanța într-o formă sau în cealaltă. Sunt absolut convins că pe lângă climatul preelectoral sau electoral va exista o discuție rațională cu liderii militari români, cu liderii politici români și decizia va fi luată în consecință”.
Mircea Geoană: „Rusia folosește comunicarea agresivă ca o pârghie de influențare a opiniei publice din țările NATO. Deci nu are nicio legătură trimiterea de susținere, suplimentarea pentru Ucraina din America, Franța, Germania sau România cu retorica de la Moscova. Sunt lucruri complet separate”
Ioana Ene Dogioiu: Este invocată temerea de răzbunare a Rusiei, care a făcut deja declarații foarte inflamate pe această temă. Ar fi o temere justificată?
Mircea Geoană: „Acest lucru este evident o pistă de comunicare oblică față de subiectul central. Subiectul central este că România este NATO. Uitați-vă după incidentele din zona Deltei Dunării, când au căzut un număr de drone pe teritoriul României. Ce a făcut Alianța? Împreună cu România, evident. Am venit cu măsuri suplimentare de protecție antiaeriană pentru acea zonă sensibilă în continuare. Decizia de a susține sau a nu susține Ucraina cu sisteme Patriot acum este legată de faptul dacă un stat aliat, Polonia, România, altcineva, Italia consideră că dizlocarea unui astfel de echipament creează o vulnerabilitate pentru protecția spațiului propriu național este o conversație absolut rațională și legitimă. Dar în niciun caz faptul că România ar trebui. Dacă nu azi poate mâine, poate vin alte sisteme funcționale. […]
Rusia folosește comunicarea agresivă ca o pârghie de influențare a opiniei publice din țările NATO. Deci nu are nicio legătură trimiterea de susținere, suplimentarea pentru Ucraina din America, Franța, Germania sau România cu retorica de la Moscova. Sunt lucruri complet separate. O conversație despre ceea ce înseamnă capabilitățile actuale ale aliaților și cât de mult și cât de repede pot să ofere Ucrainei este o conversație legitimă, dar faptul că România sau orice alt aliat ar oferi mai mult provoacă iritare și mai mare de la Moscova, acest lucru este mai degrabă din partea de intoxicare și de presiune pe opinia publică din țările noastre”.
Mircea Geoană, despre chestiunea Patriot pentru Ucraina abordată în cheie tranzacțională de Klaus Iohannis: „Este o conversație pe care am mai avut-o în țările aliate, nu este specifică României”
Ioana Ene Dogioiu: Domnul Iohannis a pus chestiunea Patriot în cheie tranzacțională, să vedem ce am primi în schimb. Ce am putea? Ce ar trebui să primim în schimbul unui sistem Patriot?
Mircea Geoană: „Cred că este o conversație pe care am mai avut-o în țările aliate, nu este specifică României. De exemplu, când Slovacia a cedat Ucrainei sisteme S300, sisteme sovietice, dar încă relativ performante, au cerut în schimb de la aliați – și de la americani și de la alții – o formă de completare a acestor echipamente militare care făceau ca apărarea antiaeriană a Slovaciei să fie mai vulnerabilă. Deci nu cred că este ceva care nu se întâmplă în conversațiile dintre noi.
Și exemplul exercițiului SWIFT RESPONSE de la Câmpia Turzii de acum câteva zile din România. Nu a fost de multă vreme, de decenii, o demonstrație de forță când mii de parașutiști și mii de militari din țările NATO vin în România.
Apropo de Câmpia Turzii, când am vizitat-o, cred că cu investiții așa cum știu că se preconizează ar putea să devină un fel de Ramstein al flancului estic – atât de valoroasă și atât de importantă este acea locație pentru logica de apărare integrată Alianței noastre”.
Mircea Geoană: „Vom avea în perioada următoare și un nou adjunct al secretarului general, pentru că și poziția mea se va vacanta atunci când voi pleca și eu”
Ioana Ene Dogioiu: Summitul NATO de la Washington din luna iulie va reuși să aducă un nou secretar general sau domnul Stoltenberg rămâne consemnat în continuare la locul de muncă?
Mircea Geoană: „Secretarul general a mai avut anul trecut încă o solicitare din partea aliaților să mai rămână un an de zile. Eu sunt absolut convins că aliații vor ajunge la un consens în timp util înainte de summit. Este important să consensualizăm această decizie. Este decizia aliaților, dar suntem convinși și sunt convins că până la summit lucrurile acestea se vor rezolva – vom avea un nou secretar general.
Vom avea în perioada următoare și un nou adjunct al secretarului general, pentru că și poziția mea se va vacanta atunci când voi pleca și eu. Există un singur element pe care nu vrem să-l încălcăm, nici Stoltenberg și nici eu, suntem o echipă foarte unită: nu vom pleca în același timp. Dacă la dânsul 30 septembrie – 1 octombrie ar trebui să fie prima zi de nou secretar general la sediul nostru de la NATO, în cazul noului secretar adjunct acest lucru se va întâmpla fie înainte, fie după instalarea noului secretar general”.
Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”
Sursa foto: Europa FM
